Românii aleg între facturi și mâncare, sănătatea rămâne în spate

Ce se întâmplă cu sărăcia invizibilă a clasei mijlocii din România?

Clasa de mijloc din România se confruntă cu o dilemă dureroasă: alege între plata facturilor de utilități și asigurarea necesarului zilnic de hrană, lăsând sănătatea pe plan secundar. Această realitate reflectă o formă de sărăcie invizibilă care lovește cu putere segmentul central al societății.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Conform datelor furnizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), până la 4 din 10 gospodării din țara noastră cheltuiesc peste 10% din veniturile lor pe facturile de energie.

Expertul poziționează România alături de Bulgaria și Grecia, considerând aceste trei state ca fiind cele mai vulnerabile din cadrul Uniunii Europene în fața acestui fenomen.

Analiza detaliată, publicată recent pe LinkedIn, arată că între 30% și 40% dintre familiile din România, Bulgaria și Grecia depășesc pragul critic de 10% din venituri alocate energiei, un nivel care semnalează o povară energetică severă. Situația se agravează semnificativ pentru familiile cu venituri modeste, unde energia poate absorbi între 15% și 20% din bugetul total. Această disproporție este explicată prin combinarea veniturilor scăzute cu locuințe slab izolate termic și sisteme de încălzire inefficiente. La nivel european, aproximativ 17–22% dintre gospodării riscă să depășească acest prag, calculul includând electricitatea, gazele naturale, energia termică și combustibilii.

În contrast, în Spania și Portugalia, proporția se situează în jurul a 20–25%. Diferența devine spectaculoasă când ne referim la nordul și vestul continentului. În Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, doar 5–10% dintre gospodării se află într-o astfel de situație. Totuși, energia nu este neapărat mai ieftină în aceste țări; dimpotrivă, prețurile sunt adesea mai mari. Diferența o fac veniturile ridicate, clădirile eficiente din punct de vedere energetic și sistemele sociale robuste.

Câtă parte din venit cheltuiește România pe facturi de energie?

Aceasta nu mai este doar o diferență economică.

Este o fractură structurală în interiorul Uniunii, a subliniat președintele AEI.

Statisticile oficiale nu reușesc să surprindă pe deplin sărăcia clasei de mijloc. Chisăliță susține că fenomenul este mult mai răspândit decât indică cifrele oficiale. Uniunea Europeană măsoară sărăcia energetică folosind indicatori precum incapacitatea unei familii de a-și menține locuința la o temperatură adecvată. Acest criteriu captează însă doar aspectul vizibil al problemei. O gospodărie poate plăti facturile fără să apară în statistici, dar plătește prețul în altă parte: familile reduc cheltuielile pentru hrană, sănătate sau educație. Unele renunță la vacanțe, economii sau siguranța financiară.

Pe termen lung, această presiune generează vulnerabilitate economică și tensiuni sociale, conform expertului. Pragul de 10% evidențiază o categorie pe care indicatorii clasici o neglijează.

„Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare”, a scris Chisăliță.

Locuințele vechi și plafonările nu rezolvă problema facturilor. Președintele AEI identifică sărăcia energetică ca fiind rezultatul suprapunerii mai multor vulnerabilități: venituri mici, locuințe ineficiente, dependența de combustibili cu prețuri volatili și decalajele dintre regiunile Europei.

De ce locuințele vechi nu rezolvă criza energetică?

În Europa Centrală și de Est, milioane de locuințe construite înainte de 1990 pierd masiv căldură. Pentru România, miza este majoră deoarece o parte importantă din fondul locativ a fost ridicată înainte de standardele moderne de eficiență energetică. Astfel, încălzirea unei locuințe slab izolate rămâne costisitoare chiar și cu prețul energiei subvenționat.

Referitor la criza din 2022–2023, Chisăliță amintește că proporția gospodăriilor care au depășit pragul de 10% a crescut brusc în multe state europene. Fără plafonări și ajutoare publice, cifrele ar fi fost mult mai mari. În România, statul a implementat scheme succesive de plafonare și compensare la electricitate și gaze pentru a limita impactul scumpirilor asupra populației și companiilor.

Cu toate acestea, expertul consideră că subvențiile doar cumpără timp, nefiind o soluție pe termen lung. În opinia sa, UE trebuie să decidă dacă tratează fenomenul ca pe o problemă trecătoare, dictată de piață, sau ca pe una structurală, care necesită investiții de anvergură.

Soluțiile ar include renovarea clădirilor, investiții în eficiență energetică și protecție socială țintită pentru gospodăriile vulnerabile.

„Energia nu este un bun de lux.”