România rămâne ultima în Uniunea Europeană la sedentarism, deși europenii fac mai mult sport

Motivațiile s-au transformat semnificativ!

Dublin va găzduiri, începând cu data de 23 septembrie, evenimentul cunoscut sub denumirea de Săptămâna Europeană a Sportului.

Cu o zi înainte de deschiderea oficială a acestei campanii, instituția executivă a Uniunii Europene a făcut public al șaselea raport Eurobarometru dedicat analizei comportamentelor legate de sport și mișcare fizică.

Deși indicatorii agregati sugerează o evoluție pozitivă generală în blocul comunitar, România continuă să ocupe un loc neonorabil, rămânând în coada clasamentului european din cauza nivelului ridicat de sedentarism al cetățenilor săi.

Datele statistice recente relevă o tendință clară de dinamizare a activității fizice la scară continentală. Concret, 38% dintre locuitorii Uniunii Europene afirmă acum că practică exerciții fizice sau sport de mai multe ori într-o singură săptămână. Această cifră înregistrează o creștere de șase puncte procentuale comparativ cu situația din anul 2022. Totodată, proporția celor care se mișcă aproape în fiecare zi a urcat, ajungând la 9% din totalul respondenților, un plus de trei puncte procentuale față de perioada de acum patru ani.

În paralel, ponderea indivizilor care declară că nu fac niciodată efort fizic s-a redus considerabil, coborând de la 45% în 2022 la 39% în 2026. Astfel, Comisia Europeană identifică o creștere generalizată a nivelului de activitate fizică în întreaga UE.

Motivațiile care stau la baza acestei practici au suferit, de asemenea, transformări semnificative.

Dacă grupăm relaxarea în categoria mai largă a bunăstării psihice și a stării de bine, concluzia devine evidentă: 65% dintre europeni recunosc că sănătatea mentală constituie o motivație esențială pentru implicarea în activități fizice.

Acest fenomen indică faptul că sportul nu mai este perceput exclusiv ca un instrument de menținere a formei fizice, ci este tot mai mult asociat cu gestionarea stresului și cu îmbunătățirea calității vieții psihice.

Locațiile preferate pentru practicarea mișcării reflectă o schimbare de paradigmă. Spațiile verzi și exterioare, precum parcurile, păstrează statutul de destinație principală, cu 47% dintre europeni declarând că se mișcă acolo, un procent care a rămas practic constant față de 2022.

În contrast, popularitatea centrelor de fitness și a salilor de sport a cunoscut o expansiune notabilă, ajungând la 39% în 2026, față de 33% în anul precedent.

Cea mai spectaculoasă creștere, însă, se înregistrează la categoria numită de Comisie „deplasare activă”, care include mersul pe jos sau utilizarea bicicletei pentru a ajunge la locul de muncă, la școală, la magazine sau în alte locuri.

Proporția celor care integrează aceste deplasări în rutina lor de mișcare a urcat de la 24% la 37%, o diferență de 13 puncte procentuale, fiind cea mai mare variație observată între toate categoriile analizate în studiu.

Disparitățile depășesc granițele naționale?

Situația României rămâne o excepție negativă în contextul european. Istoria participării populației române la sport este marcată de un deficit cronic.

În ediția anterioară a Eurobarometrului, din 2022, doar 20% dintre români susțineau că practică sportul în mod regulat sau cu o anumită periodicitate, în timp ce 62% dintre ei declarau că nu fac deloc mișcare.

La nivel de Uniune, în același an, proporțiile erau de 38% pentru practicanții cel puțin săptămânali și 45% pentru cei sedentari. Aceste date subliniau un decalaj major între România și media europeană. Un studiu academic publicat în 2026, care a analizat seriile de date din mai multe ediții ale sondajelor, confirmă persistența acestei tendințe pe termen lung.

Cercetătorii au constatat că România a avut una dintre cele mai mari ponderi de persoane inactive, iar în intervalul 2009-2022, procentul celor care nu făceau sport a crescut de la aproximativ 53% la 64%.

Deși comunicatul oficial al Comisiei, difuzat marți, prezintă în principal date agregate la nivelul UE, tabelul detaliat pe țări necesită a fi consultat pentru a stabili exact valoarea pentru România în 2026.

Disparitățile nu se limitează doar la granițele naționale, ci se manifestă și între diferite segmente ale societății. Tineretul este, în mod constant, mai activ fizic decât generațiile mai vârstnice. Nivelul de educație joacă, de asemenea, un rol crucial: persoanele cu un grad de instruire mai ridicat declară o frecvență mai mare de participare la sport.

Situația financiară influențează direct comportamentul; cei care întâmpină dificultăți financiare minore raportează un grad mai ridicat de implicare în activități sportive. La polul opus se află, în special, persoanele în vârstă și pensionarii, care se mișcă mai rar.

Deși există diferențe între sexe, Comisia le descrie ca fiind, în general, moderate, bărbații menționând o participare ușor mai frecventă la sport și mișcare fizică decât femeile.

Accesul la mișcare nu este distribuit echitabil în societate, așa cum evidențiază datele statistice. Participarea este mai ridicată printre cei cu educație superioară și cu resurse financiare mai stabile. Totuși, problema nu rezidă exclusiv în capacitatea de a plăti abonamente la săli de fitness sau cluburi sportive. Formele de mișcare precum mersul pe jos, ciclismul, alergarea sau jocurile în parcuri pot fi practicate cu costuri minime.

Din acest motiv, dezvoltarea infrastructurii de proximitate – inclusiv parcuri, piste dedicate bicicletelor, alei pietonale sigure și terenuri sportive accesibile publicului – are un potențial semnificativ de a stimula activitatea fizică.

Campania Săptămâna Europeană a Sportului, care se desfășoară între 23 și 30 septembrie 2026, poartă mesajul „#BeActive Your Way”. Obiectivul inițiativei este de a încuraja cetățenii să adopte forme de mișcare care li se potrivesc stilului de viață, indiferent de complexitatea acestora. Astfel, dublinul devine punctul de pornire pentru o mobilizare continentală, subliniind importanța activității fizice ca pilon fundamental al sănătății publice europene.