Incapacitatea: România pe muchie: S&P decide vineri dacă țara rămâne în categoria de investiții

Împăsul politic pune ratingul în pericol?

Instituțiile financiare internaționale privesc cu îngrijorare situația din România.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Incapacitatea de a forma un nou Guvern a amplificat tensiunile asupra calității creditului suveran, chiar înainte ca S&P Global să își publice raportul de evaluare programat pentru vineri.

Conform analizei Reuters, eșecul procesului de instalare a noului cabinet, datat inițial pentru 30 septembrie, a accentuat presiunea asupra ratingului țării. Acest impas se desfășoară pe fundalul unei stagnări politice prelungite de cinci luni și al unei expansiuni rapide a datoriilor publice, factori care testează limitele sustenabilității fiscale.

Investitorii urmăresc datoria externă?

Prim-ministrul desemnat anterior, Siegfried Mureșan, a fost demis prin un vot de neîncredere în plenul Parlamentului, o mișcare care a prelungit criza actuală.

Instabilitatea a provocat deja o depreciere a leului românesc, ajungând la cote minime istorice.

Randamentele obligațiunilor de stat cu maturitate de zece ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni, atingând maximul din ultimul an.

Ce perspective au analiștii?

Obligațiunile pe termen lung au tranzacționat în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri înregistrate din luna mai a anului 2025. S&P Global este așteptat să revizuiască vineri nota de credit a României, care se află deja la pragul inferior al categoriei de investiții, având o perspectivă negativă.

Analiza Reuters menționează că, începând cu anul 2025, contractele de asigurare împotriva riscului de neplată (CDS) pentru o perioadă de cinci ani au indicat o probabilitate de retrogradare cu două trepte, până la nivelul BB. Această dinamică a fost alimentată de măsurile de austeritate implementate de guvern pentru a controla creșterea îndatorării, măsuri care au slăbit coaliția pro-europeană de la putere și au favorizat o creștere bruscă a sprijinului electoral pentru Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Reprezentanții Capital Economics au declarat într-o notă internă că, deși finanțele publice au înregistrat îmbunătățiri, sunt necesare progrese semnificative pentru a oferi liniște investitorilor și pentru a elimina riscul unei scăderi a ratingului. Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează o probabilitate de 25% pentru o retrogradare din partea S&P. El susține că agenția a adoptat o atitudine mai tolerantă privind formarea guvernului, punând accentul mai degrabă pe reducerea deficitului.

Bucureștiul trebuie să adopte bugetul 2027?

Tresca precizează că atât S&P, cât și Moody’s ar putea tolera o perioadă mai lungă de instabilitate politică, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe un curs ascendent. Totuși, această toleranță ar putea expira până la finalul primului trimestru din 2027. O abatere majoră de la această traiectorie sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa automat o retrogradare.

Reuters reamintește că, la sfârșitul lunii iulie, România a evitat cu greu o coborâre în categoria „Junk” din partea agenției Fitch. Toate cele trei mari agenții de rating au insistat că Bucureștiul trebuie să adopte până la sfârșitul acestui an bugetul pentru 2027, care să includă reduceri suplimentare ale deficitului.

România a angajat Bruxelles-ul să mențină deficitul sub plafonul european de 3% din producție până în anul 2030. Moody’s și Fitch vor, de asemenea, să revizuiască ratingul de credit al României la începutul anului viitor. Similar cu S&P, ambele instituții au atribuit țării cel mai scăzut nivel din categoria de investiții, cu o perspectivă negativă.

Deficitul scade, dar incertitudinea persistă?

România a înregistrat progrese notabile: deficitul bugetar consolidat s-a redus la 2,89% din PIB până în luna august, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Guvernul își propune să scadă deficitul anual la 6,2%, față de peste 9% înregistrat în 2024. Cu toate acestea, investitorii consideră că această îmbunătățire poate fi umbrită de disfuncționalitățile politice persistente.

Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy, a afirmat că, cu cât criza politică se prelungeste, cu atât crește riscul ca aceasta să afecteze în final ratingurile de credit. Ea a adăugat că o eventuală retrogradare ar putea declanșa vânzări forțate, determinând o creștere a diferențelor de randament ale obligațiunilor.

Ca un indicator suplimentar al tensiunii de pe piață, joi, 1 octombrie, cu o zi înainte de evaluarea S&P, cursul interbancar al euro a atins nivelul de 5,35 lei. Economistul Adrian Negrescu a explicat pentru DC NEWS posibilele cauze ale acestei depreciere a monedei naționale.