Petre Roman: Occidentul ne căuta în spate, noi eram înainte – alegeri 1990

Ce s-a întâmplat la alegerile din 1990?

În primăvara anului 1990, România a fost sub atenția lumii. Pe 20 mai 1990, s-au desfășurat primele alegeri libere din istoria țării, după prăbușirea regimului comunist.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Care a fost viziunea Petre Roman, prim-ministru?

Piața Revoluției era inundață de vehicule de difuzare a posturilor de televiziune din Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, care transmitau în timp real declarațiile oficialilor.

La fiecare stație, întrebarea era aceeași: România va adopta modelul sovietic de reformă politică și economică, „perestroika”, inițiat de Gorbaciov? Roman a prezentat o schiță pentru trecerea la economia de piață, respingând ideea de a imita programul sovietic de liberalizare.

De ce a fost o provocare să nu urmeze „perestroika”?

Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a subliniat că lupta cu cei care doreau să revină la regulile din perioada antebelică sau să imiteze „perestroika” și „glasnost” a fost cea mai grea provocare. Occidentul, după Războiul Rece, vedea în reformele sovietice un model de succes și se aștepta ca România să urmeze aceeași cale.

Cum a reacționat Occidentul la alegerile din 1990?

Bogdan Chirieac, analist politic, a explicat că pentru lumea occidentală, reformele lui Gorbaciov erau cel mai bun exemplu. Întrebarea adresată României era plină de așteptări: vom porni pe aceeași cale ca Uniunea Sovietică? Când occidentali au realizat că România era deja pe o direcție diferită, mai avansată, au întâmpinat rezistență în a accepta greșeala inițială. Mulți dintre ei ne-au încurajat în private, dar în public au exprimat scepticism, creând o tensiune diplomatică subtilă.

Petre Roman a amintit o întâlnire importantă: a fost primit de Helmut Kohl, fostul cancelar federal al Germaniei și arhitectul unirii celor două state germane, la data de 30 noiembrie 1990. Această audiență a fost o surpriză pozitivă, demonstrând recunoașterea internațională a direcției luate de guvernul român.

Cum s-a desfășat întâlnirea cu Helmut Kohl?

Adrian Severin a menționat că anumite aspecte nu erau asumate corect.

Ce prevedeau principiile „5 D” și rezoluția Consiliului Europei?

A vorbit despre cele „5 D”, care au format baza reconstrucției post‑comuniste și au fost discutate intens în 1990. Aceste principii au fost validate ulterior printr-o rezoluție a Consiliului Europei din 1995, care le-a preluat ca model pentru întreaga Europă. Descoperirea acestei rezoluții, cu ajutorul inteligenței artificiale, a fost o surpriză, demonstrând că moștenirea reformei române din 1990‑1991 a devenit un standard continental.

Totul a fost bazat pe documentul „Revoluție și reformă în România postcomunistă”, elaborat de Petre Roman și Adrian Severin după prăbușirea comunismului. Acest text, pregătit înainte de alegerile din 20 mai 1990, a prezentat principiile și măsurile concrete ale tranziției.

Ce conținea documentul „Revoluție și reformă”?

Documentul a fost foarte bine primit în Occident, confirmând că viziunea României era aliniată cu așteptările internaționale, deși cu o direcție proprie, diferită de modelul sovietic.