Cancerul de sân în România: peste 12.000 de cazuri noi anual

De ce detectarea târzie este fatală?

România înregistrează peste 12.000 de diagnostice noi de cancer mamar în fiecare an. O cifră care ar trebui să ne trezească din letargie.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Specialiștii insistă: prevenția și controlul regulat nu sunt opțiuni, ci necesități vitale.

Datele recente ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), bazate pe estimările GLOBOCAN din 2024, dezvăluie o realitate îngrijorătoare. În anul de referință, s-au identificat 12.308 de cazuri noi de tumori la nivelul sânului.

Boala a dus la decesul a 3.599 de femei. Astfel, cancerul mamar ocupă primul loc printre afecțiunile oncologice la sexul feminin, reprezentând 27% din totalul diagnosticelor de cancer la femei în țara noastră.

Unul dintre principalele obstacole în lupta contra acestei boli rămâne detectarea tardivă.

Medicii de la Spitalul CFR Timișoara subliniază că, în majoritatea situațiilor, prognosticul este compromis. De ce? Pentru că pacientele ajung la medic abia când boala s-a instalat într-un stadiu avansat.

Tumora poate progresa o perioadă îndelungată fără a manifesta simptome vizibile sau dureroase. Aici intervine importanța intervenției timpurii. Controlurile medicale efectuate periodic permit identificarea leziunilor în faze incipiente. În acest moment, paleta opțiunilor terapeutice este semnificativ mai largă, iar șansele de vindecare cresc considerabil.

Screeningul, arma principală în mâinile femeilor!

Autoritățile sanitare, prin INSP, au stabilit ca temă centrală a campaniei de conștientizare din acest an să fie depistarea precoce.

Pentru femeile care nu prezintă nicio simptomatologie specifică, metoda recomandată este participarea la programele de screening prin mamografie.

Totuși, orice schimbare neobișnuită observată la nivelul sânului impune o evaluare medicală imediată, independent de vârsta pacientei.

Recomandările Organizației Mondiale a Sănătate și ale Uniunii Europene indică efectuarea screeningului la intervalul de doi ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani.

Această grupă demografică este considerată prioritară: aici se înregistrează cea mai mare incidență a bolii, iar eficacitatea programelor de detecție este cel mai bine demonstrată științific.

În ciuda importanței acestui instrument preventiv, implicarea femeilor din România rămâne scăzută. Conform indicilor European Cancer Screening Policy Index 2026, menționate de INSP, rata de participare la screeningul mamar se situează la doar 9%. O valoare calculată pe baza datelor colectate prin anchete sociologice.

Ce semnale de alarmă nu poți ignora?

Pentru a comensa această lacună, a fost lansat proiectul „Depistare Activă, Responsabilitatea, Informație și Acces – DARIA”. Inițiativa vizează facilitarea accesului la mamografie gratuită pentru femeile care îndeplinesc criteriile de vulnerabilitate definite în documentația proiectului.

Obiectivul final al programului este ca, până la sfârșitul anului 2029, cel puțin 119.000 de femei să beneficieze de această investigație imagistică.

Specialiștii INSP insistă că screeningul este conceput exclusiv pentru persoanele asimptomatice. Atunci când apar modificări palpabile sau vizuale, acestea nu trebuie ignorate, ci supuse analizei medicale.

Semnele care cer atenție includ apariția unor noduli sau zone îngroșate în țesutul mamar sau axilar, alterarea formei sau dimensiunii sânului, modificări ale pielii (retragere, încrețire, roșeață), retragerea mamelonului sau prezența unor secreții atipice. Este important de reținut că un nodul poate fi complet nedureros. Absența durerii nu elimină necesitatea consultului medical, conform precizărilor specialiștilor.

Femeile cu risc crescut, cum ar fi cele cu antecedente familiale puternice sau mutații genetice identificate, necesită un plan de monitorizare personalizat, stabilit în colaborare directă cu medicul curant.

Un aspect surprinzător, evidențiat de INSP, este faptul că aproximativ 80% dintre cazurile de cancer de sân afectează femei care nu prezintă factori de risc specifici, în afară de sexul feminin și vârsta. Riscul crește natural odată cu îmbătrânirea, dar poate fi amplificat de diverși factori: istoricul familial de cancer mamar, prezența unor mutații genetice, obezitatea, consumul regulat de alcool și tutun, expunerea anterioară la radiații ionizante, vârsta la prima menstruație și la prima sarcină, precum și administrarea terapiei hormonale postmenopauză.

La scară globală, impactul bolii este masiv. În 2024, Organizația Mondială a Sănătății a raportat diagnosticarea a aproximativ 2,4 milioane de femei cu cancer de sân. Din păcate, 694.000 de paciențe au decedat din cauza afecțiunii. În spațiul Uniunii Europene, numărul cazurilor din 2024 s-a situat la circa 360.000, ceea ce echivalează cu 29% din totalul diagnosticelor de cancer la femei în blocul european.