Senatul aproba declarație privind veto-ul României în UE, Oana Țoiu reacționează cu acuzații de minciună

Senatul a adoptat poziția fermă privind votarea UE!

Parlamentarii de la Senat au adoptat o poziție fermă în privința mecanismelor de votare din cadrul Uniunii Europene, declanșând o controversă publică în care Oana Țoiu, ministru interimar al Afacerilor Externe, a reacționat cu acuzări de incoerență factuală.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Adoptarea documentului a avut loc în cursul zilei de luni, fiind susținută prin votul grupurilor parlamentare PSD, AUR și PACE – Întâi România. Obiectivul principal al acestei declarații este apărarea intereselor suverane ale statului român în contextul Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC) a blocului european. Rezultatul numeric al scrutinului a fost următorul: 64 de voturi în favoarea propunerii, 29 de voturi contrare, emise de liberalii PNL și de USR, precum și nouă abțineri, înregistrate de senatorii din UDMR.

Ce înseamnă efectiv această declarație?

Controversele s-au centrat pe faptul că ministrul interimar al Afacerilor Externe este acuzat în textul adoptat că a participat la inițiativele unui cerc restrâns de țări europene pentru extinderea aplicării votului cu majoritate calificată (QMV) în Consiliul UE, în special în domeniul politicii externe, fără a beneficia de un mandat politic și parlamentar transparent. Contextul internațional al acestei mișcări a fost descris anterior de Euronews, care raporta pe 1 septembrie că România, împreună cu încă zece state membre – Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Suedia –, au semnat o corespondență adresată lui Kaja Kallas, șefa diplomației UE.

Prin această scrisoare, cele 11 țări promovau explorarea posibilității de a înlocui sistemul actual, bazat pe unanimitate și dreptul de veto, cu decizii luate prin majoritate calificată în materie de politică externă.

Reacția oficială a conducerii Ministerului Afacerilor Externe a fost una de respingere categorică a acuzațiilor. Oana Țoiu a declarat că este o „minciună cap-coadă” ideea că România ar renunța sau și-ar pierde dreptul de veto în structurile Uniunii Europene. Ea a criticat aspru parlamentarii care au votat pentru declarație, susținând că aceștia inventează probleme și răspândesc minciuni, tocmai în momentul în care România traversează crize majore și cetățenii așteaptă fermețe și soluții concrete din partea guvernanților.

În detaliile documentului adoptat de camera superioară a Parlamentului

Ce cer Senatul de la Guvern și MAE?

În detaliile documentului adoptat de camera superioară a Parlamentului, se solicită clarificări precise către Guvernul demis și MAE. Senatul vrea să afle dacă ministrul interimar avea un mandat expres, anterior datei de 1 septembrie 2026, pentru semnarea acelui document comun care viza limitarea utilizării veto-ului și explorarea extinderii QMV.

De asemenea, se cere Guvernului să explice dacă semnătura reprezentantului României pe documentul din 1 septembrie 2026 constituie sau nu un angajament politic de a susține ulterior activarea mecanismelor de extindere a QMV în PESC, și dacă președintele Nicușor Dan a fost informat în prealabil asupra acestui demers.

Mai mult, Senatul impune Guvernului demis și Ministerului Afacerilor Externe să oprească imediat orice inițiativă privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC. Aceasta implică încetarea participării delegațiilor române la activitățile grupului respectiv și notificarea formală a celorlalte state participante. Documentul mai cere ca guvernul să apere, în cadrul UE, principiul conform căruia orice extindere a QMV în politica externă trebuie să fie precedată de un acord politic explicit al României.

Ce interese naționale sunt în joc?

În final, senatorii au subliniat în declarație că interesele strategice ale României, legate de regiunea Mării Negre, Republica Moldova, Ucraina, securitatea Flancului Estic, protecția frontierelor externe ale Uniunii și securitatea energetică, precum și relația transatlantică, sunt considerate interese naționale fundamentale. Acestea nu pot fi lăsate la latitudinea unei majorități calificate formate din alte state membre.

Oana Țoiu a completat reacția sa menționând că, în primul rând, renunțarea la dreptul de veto nu se poate face peste noapte, iar în domeniul militar, acest lucru este exclus conform Tratatelor europene.