AUR acuză Guvernul că vrea să renunțe la veto în UE, Țoiu: „Minciună cap-coadă

Oana Ţoiu

AUR acuză executivul că compromite prerogativa națională de blocare în cadrul Uniunii Europene, iar ministrul interimar al Afacerilor Externe respinge acuzațiile ca pe o falsitate totală

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Publicat: 12-10-2026 | 20:56 | Actualizat: 12-10-2026 | 21:50

Senatul României a aprobat, luni, o inițiativă politică propusă de AUR prin care se cer oficiali explicări de la Executiv și de la ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, privind un act european care, conform partidei opoziționale, ar putea afecta modul în care România exercită dreptul său de veto în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC). Textul declarației, adoptat cu majoritate, a declanșat un vot: 64 senatorii „pentru”, 29 „împotrivă” (proveniţi în majoritatea din PNL și USR) și 9 abțineri (în principal din fila UDMR).

Declarația cere Guvernului demis să ofere o corespondență pe care AUR o interpretează ca o încercare de a extinde aplicarea votului cu majoritate calificată în loc să se păstreze principiul unanimității în procesul de luare a deciziilor în domeniul PESC.

Senatorii AUR argumentează că trecerea de la unanimitate la un sistem de votare cu majoritate calificată ar afecta semnificativ capacitatea României să apară ca un actor capabil să apară apărarea intereselor strategice în cadrul structurilor deciziale ale Uniunii. Petrişor Peiu, coordonatorul senatorilor AUR, a declarat în desfășurarea debatului că nu putem renunța la prerogativa noastră de a decide, la suveranitatea națiunii române, în lipsa unui consensus popular clar exprimat prin vot.

Nicio personalitate aleasă de poporul român nu a primit niciodată un mandat explicit pentru a abdica dreptul de veto în numele intereselor altor state.

AUR: Trecerea de la... ce schimbă?

În continuare, senatoarea Cristina Dumitrescu a insistat pe ideea că dreptul de veto nu trebuie văzut ca un beneficiu discresionar acordat autorităților, ci ca un mecanism juridic esențial care asigură că nicio hotărâre luată în cadrul PESC nu poate fi aplicată împotriva voinței unui stat membru, indiferent de puterea acestuia sau de poziția pe care o ocupă în hierarchia instituțională a blocului. Această garanție, a subliniat ea, este fundamentală pentru echilibrul dintre solidaritate și respectarea suveranității nationale.

În cadrul aceluiași document, AUR a formulat mai multe cereri concrete: oprirea oricărei inițiative care ar putea duce la restricționarea sau modificarea unilaterală a dreptului de veto, informaţia oficială a partenerilor din cadrul grupului informalian denumit „Grupul de prieteni” despre poziția Bucureștiului în această problemă, precum și prezentarea, într-un termen de 15 zile, a tuturor acteelor relevante — contracte, mandate, analize de natură juridică, memorandume — care au servit ca fundament pentru semnătura României la scrisorile referitoare la această inițiativă europeană.

Răspunzând rapid la acuzații, Oana Ţoiu, în calitate de ministru interimar al Afacerilor Externe, a respins toate alegările AUR-ului, caracterizându-le ca pe o construcție falsă de la bază și o campanii de desinformare scopite să destabilizeze poziția României în cadrul alianței euroatlantice în timpul unei crize de securitate fără predecedent. Este absolut fals să spunem că România a renunțat sau a pierdut dreptul de veto în Uniunea Europeană.

În timp ce unele forze interne conspira pentru a crea scenarii fictive anti-europene, eu sunt prezentă la Consiliul Afacerilor Externe, unde am contribuit, prin vot unanim, la aprobarea sancțiunilor impuse peste 1.500 de persoane și entități care susțin activ agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Acest pachet de măsuri restrictive reprezintă, până în prezent, unul dintre cele mai comprehensive și coerente adottate de Uniunea în contextul războiului, a scris Ţoiu pe conturile sale ufficiale din spațiul virtual.

Mai departe, funcionarul MAE a detaliat mecanismul juridic care stă la baza exercitului dreptului de veto, specificând că, conform dispozițiilor tratatelor constitutivo ale Uniunii, renunțarea la acest drept în domeniul militar este juridic imposibilă, în timp ce, în alte sectori ale PESC, orice schimbare necesită nu doar unanimitatea la nivel de Consiliu, ci și ratificarea expresă în parlamentele naționale ale fiecărui stat membru, proces care, de obicei, include o fază de debat public ce durează aproximativ șase luni.

În acest context, a precisat Ţoiu, scrisoarea criticată de AUR nu are efectul de anulează sau de săpă dreptul de veto, ci numai de a solicita că, în cazul în care un stat membru decide să-l exercite, să ofere o justificare bazată pe „rațiuni vitale ale politicii naționale” — o măsură destinată să transparizeze motivățiile și să faciliteze dialogul în vederea găsirii soluțiilor de compromis.

„Această explicație nu necesita nici o avalare externă: dreptul de veto continuă să fie în vigoare, neschimbat și plen aplicabil. De ce, atunci, sunt acele acuzații?”, a întrebat ministrul interimar, lăsând întrebarea în aer ca un provocare calmă dar fermă.