UE, Canada și Lituania se retrag din conferința despre dezinformare, România printre țintele Washington

Ce a provocat retragerile?

Într-un context de tensiuni geopolitice în creștere, Uniunea Europeană, Canada și Lituania au decis să se retragă de la o conferință internațională despre dezinformare, după ce administrația Trump a exprimat disconfortul față de unele discuții care preziceau Statele Unite ca un potențial actor de manipulare informațională. În scia acestei reacții, România a fost menționată ca una dintre țările în care autoritățile americane au încercat să transmită nemulțumirea.

Conferința #Disinfo2026 s-a desfășurat miercuri și joi, 7–8 octombrie, în Vilnius, și a abordat o serie de teme legate de influența informativă a Statelor Unite.

Cum a intervenit Washington?

În special, sesiunile care eticheteau SUA ca „amenințare FIMI” (Fact, Information, Media, Influence) și analizeau modul în care ar putea afecta procesele politice europene au generat proteste din Washington.

Unele participanți au avertizat că prezentarea Statelor Unite pe lângă Rusia sau China creează o „echivalență falsă” și ascunde realitatea influenței acestor state asupra democrațiilor occidentale.

Conform unui telegram diplomatic consultat de Politico, biroul secretarului de stat american a cerut ambasadelor din mai multe țări — inclusiv România — să transmită verbal nemulțumirea față de modul în care SUA a fost prezentată la eveniment. Cererea a fost adresată fara să impună o retragere completă. Ambasadele din Franța, Norvegia, România și Polonia au fost solicitate să comunice această poziție.

Ce au declanșat retragerile oficiale ale instituțiilor?!

Deși nu toate țările au primit o comandă explicită de retragere, România nu a primit o astfel de instrucțiune, deși există indicații că autoritățile sale au fost implicate în discuții cu reprezentanții americani pentru a reevaluă poziția sa.

După ce au primit solicitarea, Canada și Lituania au cerut organizatorilor să elimine siglele lor din materialele conferinței. Această cerere a fost confirmată și de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), care a înlăturat emblemă UE din programul oficial și din bannere.

Care au fost discuțiile criticate?

În același timp, Uniunea Europeană a eliminat semnăturile oficiale ale instituțiilor sale, iar Canada și Lituania au retras oficial sprijinul lor. În prezent, Franța rămâne singurul susținător principal al evenimentului.

Una dintre sesiunile care a generat cele mai multe reacții a fost intitulată „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, reacție”, în care doi cercetători americani și un fost oficial CIA au discutat despre modul în care Statele Unite ar putea fi percepute ca sursă de dezinformare pentru Europa. O altă sesiune, „Sub atac: cum face față comunitatea care combate dezinformarea presiunilor guvernului SUA”, a adus experți juridici care au analizat riscul unor interdicții de călătorie impuse de Washington pe europeni implicați în reglementarea platformelor online.

Aceste discuții au fost interpretate de autoritățile europene ca un încercare de a poziționa SUA în aceeași categorie de influență ca Rusia și China, ceea ce a declanșat reacția din Washington.

Cum au reacționat oficialii la aceste decizii?

Posterul conferinței a inclus un mesaj de susținere din partea Ministerului de Externe al Franței, care a rămas implicat în ciuda presiunilor. În schimb, Canada și Lituania au făcut un pas decisiv: au cerut și obținut eliminarea sigloror lor.

SEAE a, de asemenea, specificat că unele părți ale programului nu se aliniază cu pozițiile ufficiale ale UE și a cerut clarificări.

Ce a declarat Departamentul de Stat?

În cazul României, autoritățile au rămas în programul conferinței, iar ministerul externă nu a oferit un comentariu oficial privind cererile americane. Totuși, indicațiile sugerează că Bucureștiul a fost implicat în discuții cu ambasada SUA pentru a reevaluă poziția sa în cadrul evenimentului.

Pentru a justifica intervenția, Departamentul de Stat a subliniat că etichetarea SUA ca „amenințare FIMI” ar subminează obiectivele comune și ar trebui să inquieteze alte state implicate în combaterea dezinformării. De asemenea, a sustinut că utilizarea termenului „FIMI” pentru a descrie SUA ar putea crea confuzie și ar afecta eforturile comune de a combate manipularea informațională.

Un cercetător american, Adam Fivenson, a criticat poziția departamentului, subliniind importanța libertății de exprimare.

Ce înseamnă acest eveniment în contextul mai larg?

El a remarcat că participanții au exercitat dreptul lor de a discuta despre cum să oprească minciuna și manipularea care subminează democrația și afectează familii și copii.

Această situație nu este izolată. Ea face parte dintr-o serie de acțiuni entreprinse de administrația Trump și aliații săi pentru a influența discursul online și pentru a contesta inițiativele europene de reglementare a platformelor digitale.