UE adoptă noi reguli pentru fermele de porci și păsări din România, costuri de conformare peste 500 milioane euro

Cum afectează impactul asupra fermelor din România?

În ultima zi de joi, Comisia Europeană a adoptat un set de reguli de mediu specifice pentru exploatațiile de porci și păsări din România care depășesc anumite praguri de capacitate. Aceste măsuri se încadrează în cadrul Directivei privind emisiile industriale și din creșterea animalelor și vor afecta aproximativ 38.500 de ferme din Uniunea Europeană. Ce presupune noua reglementare Regulile vizează în mod direct fermele de porci și păsări ce au o capacitate de producție peste limitele stabilite de legislația europeană.

În funcție de dimensiunea exploatării, termenele de conformare se vor extinde între 2030 și 2032.

Pentru fermele cu cel puțin 600 de unități vită, termenul de respectare este 2030, pentru cele cu 400 de unități vită termenul este 2031, iar pentru restul de ferme termenul este 2032.

Pentru România, impactul economic depinde de tehnologiile deja în vigoare și de investițiile necesare pentru reducerea emisiilor de amoniac și a cantităților de azot și fosfor. Unele măsuri se concentrează pe ajustarea furajelor și a modului de gestionare a dejecțiilor, în timp ce altele pot necesita investiții de sute de mii de euro în instalații de tratare a aerului.

Ce înseamnă termenii tehnici Pentru a fi incluse în directivă, fermele trebuie să îndeplinească anumite criterii de capacitate, exprimate în unități vită mare (LSU). Acestea permit compararea diferitelor categorii de animale.

De exemplu, fermele cu porci de cel puțin 350 LSU, cele cu găini ouătoare de cel puțin 300 LSU, cele cu alte păsări de cel puțin 280 LSU și fermele mixte de porci și păsări de cel puțin 380 LSU sunt supuse noilor reguli.

O fermă poate intra în domeniul directivei prin mai mult de un criteriu.

În plus, Comisia permite statelor să utilizeze înregistrarea fermelor în loc de un sistem complet de autorizare individuală. Această flexibilitate poate reduce sarcina administrativă pentru autoritățile naționale.

Cum se reduc emisiile

Regulile acoperă întregul lanț de activități din fermă care influențează emisiile: gestionarea nutriției animalelor, prepararea hranei, adăposturile, colectarea și stocarea dejecțiilor, procesarea și împrăștierea acestora pe teren, precum și stocarea animalelor moarte.

Nu se impune o singură tehnologie; fermierii pot utiliza soluții alternative dacă autoritățile naționale le validează pe baze științifice ca fiind echivalente în protecția mediului și a sănătății.

O componentă centrală este reducerea amoniacului eliberat în aer din adăposturile animalelor. În plus, regulile vizează reducerea emisiilor de azot, care reprezintă un factor major de poluare în zonele rurale.

Cum estimează Comisia Europeană costurile totale de conformare?

Comisia Europeană estimează costurile totale de conformare ale producătorilor la peste 500 de milioane de euro pe an. Mai exact, se vor ajunge la o sumă între 503 și 701 de milioane de euro pe an. Aceste estimări sunt considerate scenarii de cost maxim și nu reflectă neapărat situația reală la nivel de fermă, deoarece includ flexibilități semnificative în condițiile uniforme de funcționare (UCOL).

În plus, evaluările pot fi supraestimate, deoarece nu toate fermele vor necesita aceleași investiții și tehnologii.

Fermele mici și mijlocii de porci și păsări, care rămân sub pragurile stabilite de legislație, reprezintă aproximativ 70% din totalul exploatațiilor de acest tip din UE și nu vor fi supuse noilor cerințe. Pentru România, efectul depinde de dimensiunea și structura fiecărei exploatații. Noile norme nu trebuie interpretate ca obligații aplicabile tuturor gospodăriilor sau tuturor fermelor comerciale, ci doar pentru cele care se încadrează în criteriile de capacitate. Ce înseamnă pentru fermieri

Investiții în tehnologie – fermele mari pot necesita instalarea de sisteme de tratare a aerului, cum ar fi filtrele HEPA sau tehnologiile de compostare a dejecțiilor, pentru a reduce emisiile de amoniac. 2.

Schimbarea furajelor – ajustarea proporției de proteine și carbohidrați în hrana animalelor poate reduce cantitatea de nitrogen și fosfor eliminată prin dejecții. 3.

Gestionarea dejecțiilor – colectarea rapidă și depozitarea adecvată a dejecțiilor, precum și împrăștierea acestora pe teren în condiții controlate, pot reduce emisiile de amoniac și azot. 4. Monitorizarea și raportarea – fermierii trebuie să implementeze sisteme de monitorizare pentru a demonstra conformitatea cu noile standarde de mediu.

Deși costurile inițiale pot părea semnificative, reducerea emisiilor de amoniac și azot poate aduce beneficii pe termen lung. Acestea includ îmbunătățirea calității aerului și a apei, reducerea costurilor cu tratamentul de mediu și îmbunătățirea reputației fermei pe piața europeană.

În plus, adoptarea unor tehnologii mai eficiente poate conduce la economii de energie și resurse pe termen lung.

Noua reglementare a UE pentru fermele de porci și păsări din România este un pas important în direcția protejării mediului și a sănătății publice.

Deși costurile de conformare sunt estimate la peste 500 milioane de euro pe an la nivel european, flexibilitatea oferită de Comisia și posibilitatea de a utiliza tehnologii alternative pot ajuta fermierii să reducă impactul financiar.

În final, adaptarea la aceste noi standarde poate conduce la o producție mai durabilă și la un mediu mai curat pentru toți cetățenii Uniunii Europene.