România în topul risipei alimentare: fiecare locuitor aruncă 260 kg de mâncare pe an

Care sunt măsurile practice recomandate pentru a diminua risipa la nivel de

România în topul risipei alimentare: fiecare locuitor aruncă 260 kg de mâncare pe an

În fiecare an, o cantitate uriașă de provizii alimentare se pierde fără niciun beneficiu, în timp ce o parte semnificativă a populației planetei se luptă pentru a avea ce mânca. În acest context, gospodăriile joacă un rol central, fiind sursa principală a problemei.

Datele recente, difuzate de Al Jazeera ocaziei Zilei Mondiale a Alimentației, arată că Maldivele ocupă prima poziție în clasamentul risipei pe cap de locuitor, cu aproximativ 260 de kilograme de mâncare aruncate anual de fiecare persoană.

Această zi, sărbătorită în fiecare an pe 16 octombrie, marchează înființarea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în anul 1945.

Tema anului curent, „Inovează astăzi, hrănește mâine”, pune în evidență necesitatea dezvoltării unor sisteme alimentare mai eficiente, capabile să hrănească mai mulți oameni și să minimizeze pierderile.

Situația globală a foametei a înregistrat o îmbunătățire treia consecutivă, dar indicatorii rămân mai gravi decât înainte de pandemie. Potrivit raportului anual al ONU privind securitatea alimentară și nutriția, în 2025, circa 645 de milioane de persoane, adică 7,8% din populația lumii, au fost afectate de lipsa de hrană.

Acest procent este în scădere față de 8,1% din 2024 și față de vârfului de 8,6% din 2022. Totuși, numărul absolut al celor afectați este cu aproximativ 61 de milioane mai mare decât în 2019. Africa deține recordul regional, cu circa 309 milioane de persoane subnutrite, ceea ce înseamnă că unul din cinci locuitori ai continentului se confruntă cu foametea.

În Asia, cifrele ajung la 292 de milioane de persoane, reprezentând 6% din populația regională. În America Latină și în Caraibe, aproximativ 32 de milioane de oameni, adică 4,8% din populație, sunt afectați.

În timp ce milioane de oameni se confruntă cu lipsa de hrană, o parte importantă din alimentele produse se pierde înainte de a ajunge la consumatorul final. Această pierdere are loc în toate etapele lanțului de aprovizionare. Potrivit FAO, circa 13% din proviziile alimentare se pierd după recoltare, înainte de a ajunge în magazine. Aceste produse se pot deteriora în timpul stocării, transportului sau procesării, iar fructele și legumele sunt cele mai vulnerabile.

Valoarea economică a acestor pierderi depășește 400 de miliarde de dolari anual. Pe deasupra, magazinele, restaurantele și gospodăriile aruncă aproape o cincime din alimentele disponibile. În 2022, volumul de mâncare risipită în această fază a atins circa 1,05 miliarde de tone, conform datelor Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Pentru a vizualiza această cantitate, imagineți-vă 52,5 milioane de camioane cu o capacitate de 20 de tone fiecare, toți plini cu mâncare destinată gunoiului.

Gospodăriile sunt cele mai mari contributori la fenomenul, fiind responsabile pentru 60% din totalul risipei. Restaurantele și alte servicii de alimentație publică contribuie cu 28%, iar magazinele cu restul, adică 12%.

La nivel mondial, fiecare persoană aruncă, în medie, circa 132 de kilograme de alimente anual, o greutate echivalentă cu cea a doi adulți. Din această sumă, 79 de kilograme sunt aruncate acasă. Există însă diferențe semnificative între țări.

Potrivit UNEP, statele cu temperaturi mai ridicate tind să înregistreze niveluri mai mari de risipă în gospodării. Printre cauze posibile se numără consumul mai intens de produse proaspete și accesul limitat la sisteme de refrigerare.

Maldivele se află în fruntea clasamentului, cu aproximativ 260 de kilograme pe

Maldivele se află în fruntea clasamentului, cu aproximativ 260 de kilograme pe locuitor, o cifră care este aproape dublul mediei mondiale. Pe pozițiile următoare se află Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia. În fiecare dintre aceste țări, volumul de mâncare aruncată depășește 210 kilograme anual, conform estimărilor ONU. La polul opus se află Spania, unde risipa este estimată la circa 39 de kilograme sau mai puțin pe persoană.

Pentru a diminua problema, se recomandă o serie de măsuri practice la nivel de gospodărie. Planificarea cumpărăturilor este considerată una dintre cele mai eficiente strategii.

Verificarea stocurilor existente, stabilirea unui meniu săptămânal și întocmirea unei liste de cumpărături ajută la evitarea achizițiilor excesive.

Este esențial să se înțeleagă corect etichetele de pe ambalaje: expresia „A se consuma până la” referire la siguranța alimentară, în timp ce „A se consuma de preferință înainte de” indică perioada optimă de calitate.

Multe produse pot fi consumate în siguranță și după această dată, dacă au fost păstrate corect.

Depozitarea adecvată este la fel de crucială. Frigiderul trebuie menținut la o temperatură de cel mult 5 grade Celsius, iar legumele și fructele trebuie păstrate în condiții care să prelungească prospețimea.

De exemplu, bananele eliberează etilen, care accelerează coacerea altor fructe aflate în apropiere. O altă soluție eficientă este congelarea mâncării înainte de a se altera. Pâinea, preparatele gătiți, carnea și multe legume pot fi păstrate astfel pentru a fi consumate ulterior.

Reducerea cantităților gătiți, în special a orezului și pastelor, previne acumularea resturilor. În plus, alimentele mai vechi ar trebui plasate în partea din față a frigiderului și a dulapurilor, pentru a fi consumate înaintea celor noi.

Resturile pot fi transformate în alte preparate, iar cojile și cotoarele pot fi folosite pentru supe și baze de mâncare, dacă sunt potrivite pentru consum.

Pentru resturile care nu pot fi mănâncate, compostarea oferă o alternativă la aruncarea lor în gunoi. Costurile economice ale risipei sunt uriașe: pierderea și risipa alimentară generează cheltuieli de peste un trilion de dolari anual la nivel mondial, potrivit ONU. Impactul nu se limitează la bani; aruncarea mâncării înseamnă și risipirea terenurilor agricole, a energiei și a resurselor folosite pentru producere, transport și stocare.

Circa 1,4 miliarde de hectare de pământ sunt utilizate pentru cultivarea alimentelor care nu vor fi niciodată consumate. Această suprafață echivalează cu 3,5 miliarde de acri, reprezintă 28% din terenurile agricole ale lumii și este mai mare decât suprafața Canadei.

Risipa alimentară joacă, de asemenea, un rol semnificativ în schimbările climatice.

Potrivit estimărilor citate de Al Jazeera, pierderile și risipa de alimente sunt sursă a 8% până la 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Aceste cifră subliniază necesitatea unei acțiuni coordonate pentru a proteja atât populația, cât și mediul.