Speranța de viață la nivel mondial se apropie din nou de nivelul de 2019

Am revenit la speranța de viață de dinaintea pandemiei?

Datele recente publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată o evoluție remarcabilă a indicatorilor demografici globali. Conform raportului anual privind statisticile sanitare, media anilor de viață la nivel planetar a atins 73,3 ani în 2023.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Această valoare este foarte aproape de cea înregistrată în 2019, anul precedent crizei sanitare globale, care fusese de 73,4 ani. Această apropiere sugerează o recuperare aproape completă a pierderilor suferite în perioada de vârf a epidemiei.

Pentru a înțelege mai bine această redresare, trebuie să ne amintim că, în 2021, indicatorul a scăzut semnificativ, coborând până la 71,5 ani — moment în care impactul direct al virusului SARS-CoV-2 era la maxim.

Deși numărul total de ani trăiți revine la standardele pre-pandemice, calitatea acestor ani prezintă o dinamică diferită. Anii petrecuți în stare bună de sănătate, un alt metru crucial al longevității, au ajuns la 62,8 ani în 2023. Totuși, această cifră rămâne cu 0,4 ani sub nivelul atins în 2019, demonstrând că recuperarea calității vieții este mai lentă decât cea a duratei acesteia.

Această discrepanță a fost subliniată și de reprezentanții OMS, care insistență pe importanța dublei a progresului în sănătatea publică: nu doar să trăim mai mult, ci și să trăim mai bine.

Dr. Alain Labrique, care conduce departamentul responsabil de date, sănătate digitală, analize și inteligență artificială la OMS, a saluat revenirea la normă a speranței de viață.

A descris extinderea duratei viei ca fiind una dintre cele mai importante realizări ale sectorului sanitar în ultimele decenii.

Cu toate acestea, a menționat că obiectivul nu s-a atins integral.

Există disparități regionale în datele OMS?

Provocarea imediată, conform declarațiilor sale, constă în asigurarea faptului că anii suplimentari câștigați sunt trăiți într-o condiție fizică optimă.

A德 asemenea, a subliniat necesitatea unei adaptări rapide a sistemelor de asistență medicale la cerințele în continuă transformare ale populației globale, pentru a susține aceste noi realități demografice.

Analiza regională a datelor OMS dezvăluie disparități semnificative între diferitele zone ale globului. În intervalul cuprins între anii 2000 și 2023, America a înregistrat cele mai mari creșteri ale riscului de mortalitate, concomitent cu o pierdere accentuată a anilor de viață în stare bună.

În contrast, regiunea Pacificului de Vest a beneficiat de o scădere considerabilă a acestor indicatori negativi, evidențiind un progres relativ mai bun în gestionarea sănătății populației locale.

O tendință structurală majoră, identificată în raport, este schimbarea profilului cauzelor deceselor. Bolile netransmisibile, cunoscute și sub denumirea de afecțiuni cronice, captează o pondere tot mai mare din totalul morbidității și mortalității. Printre principalele patologii se numără afecțiunile cardiovasculare, tulburările respiratorii, diabetul zaharat și boala Alzheimer. Statisticile arată o creștere spectaculoasă a ponderii acestor boli în bilanțul global al deceselor: în anul 2000, ele erau responsabile pentru 58% din total, iar în 2023, această cifră a urcat la 74%.

Un alt punct de cotitură istorică a fost marcat în 2023. Pentru prima dată înregistrat, în țările cu venituri mici, bolile transmisibile (cele contagioase) au reprezentat mai puțin de jumătate din totalul deceselor. Acest eveniment marchează o nouă etapă a tranziției epidemiologice mondiale, confirmând că, chiar și în economiile emergente, profilul de sănătate se schimbă fundamental, cu o prevalență crescândă a afecțiunilor cronice în detrimentul celor infecțioase.

Aceste date, raportate prin intermediul agenției de știri AFP și citate de media locală, subliniază necesitatea unei strategii globale integrate care să abordeze atât longevitatea, cât și calitatea viei, pentru a face față complexității noii realități sanitare.