România exportă inimi pentru transplant pentru că nu are pacienți suficienți

Penuria e de receptori, nu de donatori!

Paradoxul medical din România se manifestă într-un mod neașteptat: sistemul de sănătate are capacitatea de a salva viața prin transplantul cardiac, dar se lovește de o barieră numerică a beneficiarilor disponibili. Profesorul universitar doctor habilitat Horațiu Moldovan explică această anomalie, precizând că țara noastră se află în poziția de a exporta organe vitale doar atunci când acestea devin disponibile.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Deși începutul perioadei anuale a oferit un scenariu optimist privind volumul de intervenții chirurgicale majore, cursul lucrurilor s-a modificat semnificativ în lunile următoare, înregistrându-se o scădere distinctă a numărului de operații efectuate.

Conform datelor furnizate de conducătorul Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară și Transplant de la Universitatea Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București, bilanțul anual indică realizarea a doar șapte intervenții de transplant de cord la nivel național. Din totalul acestor proceduri, trei au avut loc la Spitalul Floreasca din capitală.

Acest volum redus nu reflectă o insuficiență a ofertei de donatori, ci mai degrabă o penurie critică de receptori, adică de pacienți capabili să primească o inimă nouă. Situația este una frecvent întâlnită de specialiștii din domeniu, chiar dacă în ultimii ani, Agenția Națională de Transplant împreună cu coordonatorii de transplant au depus eforturi considerabile pentru a stimula și dezvolta această activitate medicală complexă în România.

Profesorul Moldovan descrie contextul ca fiind unul unic și excepțional, în care instituțiile medicale dețin organe funcționale gata pentru intervenție, însă lista cu pacienții pregătiți și eligibili este goală sau insuficientă. Când o inimă devine disponibilă și nu poate fi utilizată intern din cauza lipsei unui receptor compatibil, aceasta este direcționată prin rețeaua Eurotransplant. Destinul organelor depinde de compatibilitatea genetică și imunologică, ajungând cel mai des în Germania sau în Franța, țări unde există pacienți așteptând aceste donații.

Medicul subliniază că cazurile în care, în cele trei centre specializate de transplant de cord existente în țară, se identifică donatori aflați în stare de moarte cerebrală, dar nu se găsește nicio persoană compatibilă pentru a primi organul, sunt mai numeroase decât ar fi plauzibil de presupus.

Tehnologia extinde fereastra de transport a organului!

Tehnologia modernă a permis extinderea ferestrei de timp în care organul poate fi transportat și păstrat funcțional. Există sisteme avansate de perfuzie care mențin inima prelevată în activitate în timpul deplasării, prelungind astfel perioada de ischemie dintre momentul recoltării și cel al implantării.

Această inovație tehnologică atrage echipe medicale din Germania sau Franța, care vin să preia inimile din România atunci când sistemul local nu mai are receptori disponibili pentru a le folosi. Într-un interviu acordat publicației Cotidianul, specialistul a detaliat aceste mecanisme logistice și clinice, evidențiind importanța colaborării internaționale în gestionarea deficitului local de pacienți.

În comparație cu alte state europene, România nu se numără printre liderii în domeniul transplantului cardiac raportat la mărimea populației.

Conform analizei medicale, Slovenia deține recordul pentru cel mai mare număr de transplante cardiace în raport cu rezidenții, deși este o țară cu o demografie foarte redusă, semnificativ mai mică decât cea a României.

Expertul estimează că Slovenia realizează aproximativ 30 de astfel de intervenții pe an, un volum considerabil pentru o națiune cu doar 2-3 milioane de locuitori. Succesul acestei țări este atribuit capacității sale de a utiliza eficient rețeaua națională de clinici și secții de cardiologie pentru a selecta și pregăti riguros fiecare intervenție chirurgicală, un model care contrastează cu dificultățile întâmpinate în procesul de identificare a pacienților în România.