Pesta este tratabilă cu antibiotice, dar diagnosticul rapid face diferența

Medicii clasifică ciuma în trei tipuri distincte!

Diagnosticul timpuriu face diferența: experții medicali susțin că ciuma poate fi vindecată cu succes prin terapie antibacteriană

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Autoritățile sanitare din România au emis un comunicat oficial pentru a clarifica percepția publică asupra pestei, cunoscută în limbajul colocvial drept ciumă. Reprezentanții Comisiei de Boli Infecțioase afiliate Colegiului Medicilor din România (CMR) au insistat pe ideea că această afecțiune infecțioasă nu mai este o sentință de moarte inevitabilă, așa cum a fost în trecut.

Deoarece există metode terapeutice eficiente, cheia succesului rezide în identificarea rapidă a agentului patogen și în începerea imediată a cursului de antibiotice. Această intervenție promptă este considerată factorul decisiv pentru evitarea complicațiilor grave sau a decesului.

Deși istoria medicală asociază ciuma cu pandeliile devastatoare care au decimat populațiile europene în secolele trecute, realitatea actuală este diferită.

Bacteria Yersinia pestis, responsabilă pentru declanșarea bolii, continuă să circule în anumite zone geografice, dar progresul în domeniul igienei publice și dezvoltarea farmacologiei au transformat dinamica epidemiei.

Zoonoza respectivă este transmisă predominant de la roșători, în special șobolani, către oameni prin intermediul purcelor infectați.

Totuși, specialiștii au evidențiat că transmiterea nu se limitează strict la vectorul natural: contactul direct cu persoanele bolnave sau aerosolizarea în cazurile de formă pulmonică deschid alte căi de răspândire.

În prezent, medicii clasifică ciuma în trei manifestări clinice distincte, fiecare având particularități specifice. Prima variantă este cea bubonică, care se manifestă prin inflamația acută și dureroasă a ganglionilor limfatici, localizată în zona din apropierea locului în care purceul a mușcat gazda umană.

Această formă, dacă nu este controlată, poate degenera în stadii mai avansate. A doua variantă este cea septicemică, caracterizată prin diseminarea bacteriei în fluxul sanguin și în organele interne, afectând sistemul imunitar în totalitate.

A treia formă, cunoscută sub denumirea de pneumonică, țintește parenchimul pulmonar și prezintă riscul major de a fi transmisă de la o persoană la alta prin tuse sau tușe, facilitând astfel focarele de infectare comunitare.

Boala persistă încă în diverse regiuni ale lumii?

Simin Aysel Florescu, președintele Comisiei de Boli Infecțioase, a subliniat importanța contextului istoric în evoluția percepției asupra acestei boli.

El a menționat că, în epoca medievală, ciuma a fost cauza principală a unei rate extrem de ridicate a mortalității, însă îmbunătățirile condițiilor de trai și introducerea antibioticelor au redus drastic impactul ei catastrofal.

Deși boala persistă în diverse regiuni ale globului, ea rămâne gestionabilă clinic dacă diagnosticul este pus corect în faza incipientă.

Datele statistice furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă o perspectivă clară asupra severității riscurilor în lipsa intervenției medicale. Conform acestor estimări, rata de letalitate asociată formei bubonice, netratate, se situează între 30% și 60%.

În cazul formelor septicemice și pneumonice, prognosticul devine mult mai sumbru, acestea fiind considerate aproape întotdeauna fatale dacă terapia nu este administrată în timp util.

În intervalul 2019-2025, cele mai numeroase rapoarte de cazuri active au fost înregistrate în Republica Democrată Congo și în Madagascar, zone unde boala poate genera atât cazuri izolate, cât și epidemii locale.

Pe lângă aspectele tehnice, conducerea CMR a atras atenția asupra necesității unei comunicări transparente în spațiul public. Prof. univ. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, a afirmat că instituția își asumă rolul de a valida informațiile medicale difuzate cetățenilor.

Scopul este de a contracara zvonurile neîntemeiate prin explicații fundamentate științific, oferind publicului o înțelegere responsabilă a mecanismelor de transmitere și vindecare.

Un alt subiect de interes, relatat de agenția de presă AFP, vizează cerințele Directorului General al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Acesta a solicitat clarificări detaliate privind rapoartele apărute în presa internațională referitoare la un al doilea angajat afectat de o pneumonie de origine necunoscută.

Solicitarea survine în contextul decesului unei laborante de la un institut de cercetare situat în orașul Irkuțsk, care se ocupă cu studiul ciumei. Oficialul OMS a pus accent pe importanța transparenței totale și a comunicării complete a tuturor detaliilor relevante pentru a evalua corect nivelul de risc epidemiologic.