Zelenski a semnat legea cerută de Ungaria: un pas crucial pentru aderarea Ucrainei la UE

Ce a votat Parlamentul?

Budapeșta a pus o condiție fermă pentru ca Kievul să avanseze spre Europa.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Președintele Volodimir Zelenski a Legea, adoptată la începutul lunii octombrie 2026, vizează statutul lingvistic al minorităților în școli – un nod care a blocat relațiile dintre cele două state vecine.

Conform AFP și News. ro, noul cadru legal permite utilizarea limbilor minorităților care sunt și limbi oficiale ale UE, precum și a limbilor popoarelor autohtone, atât în educație, cât și în comunicarea din instituțiile de învățământ.

Deputații din Kiev au aprobat textul cu 266 de voturi, depășind pragul majoritar. Immediat după vot, șeful statului a promulgat legea, transformând-o într-un act juridic obligatoriu. Observatorii au interpretat mișcarea ca un gest de bună-voință. Reacția Budapeștei a fost pozitivă, dar nuanțată. Peter Magyar, actualul premier ungar, a numit adoptarea legii un „semnal bun”.

Cum reacționează Bruxellesle?

În fața colegilor parlamentari, Magyar a recunoscut că s-au făcut pași inițiali, dar că încă mai este mult de lucru pentru a reconstrui încrederea bilaterală. Liderii celor două națiuni au început demersurile, dar procesul nu este încă finalizat.

La nivel european, Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a primit vestea cu aprobare, descriind-o ca pe un „pas decisiv” în traseul ucrainean spre Uniune. A subliniat importanța „esențială” a avansării reformelor interne, chiar și în contextul ostilităților militare. În ciuda atacurilor neîncetate ale Rusiei împotriva civililor, Europa este hotărâtă să pregătească viitorul Kievului în interiorul blocului comunitar.

Disputa lingvistică datează din 2017, când o lege care impunea limba ucraineană ca limbă principală de predare a determinat guvernul de atunci al Ungariei, condus de Viktor Orban – figură apropiată de Moscova – să pună veto asupra deschiderii negocierilor.

Unde stau acum negocierile?

Situația s-a schimbat odată cu schimbarea puterii la Budapesta, unde o majoritate pro-europeană condusă de Peter Magyar a preluat controlul.

În iunie, noul guvern a ridicat veto-ul tehnic asupra startului tratativelor, menținând însă criticile față de Kiev, pe care îl acuza de nerespectarea integrală a angajamentelor luate în fața comunității maghiare.

Ministra de externe a Ungariei, Anita Orban, a reafirmat anterior, într-o reuniune din Luxemburg, caracterul de „condiție necesară” al acestei măsuri legislative pentru continuarea negocierilor. Omologul său de la Kiev, Andrii Sîbiha, a exprimat speranța că noua lege va permite UE să acorde, marți, la Luxemburg, aprobarea formală pentru constituirea a două noi grupe de negociere, cu Ucraina și Moldova.

Dinamica diplomatică se îndreaptă spre o nouă etapă, în care aspectele lingvistice nu mai sunt o barieră insurmontabilă, ci un instrument de facilitare a dialogului european.