România va primi 10% mai multe fonduri UE în următorii șapte ani, anunță Siegfried Mureșan

Mai mulți bani pentru România?

Parlamentarii europeni au reușit să obțină o majorare semnificativă a alocărilor destinate României pentru perioada viitoare, potrivit celor declarate de Siegfried Mureșan la Digi24.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În calitate de co-raportor pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, acesta a anunțat că țara noastră va primi cu 10% mai mulți bani decât se preconiza inițial.

Astfel, suma totală crește de la 60 la 66 de miliarde de euro, distribuite pe parcursul celor șapte ani viitoare.

Mureșan a subliniat importanța negocierii, precizând că alături de o colegă socialistă din Portugalia – descrisă ca fiind serioasă și pro-europeană – a condus discuțiile în cadrul Parlamentului European. Această colaborare a permis stabilirea unei poziții ferme față de propunerile inițiale ale Comisiei Europene.

Deși au existat încercări de reducere a resurselor, rezistența celor doi a condus la un rezultat favorabil pentru România, în ciuda opoziției unor state membre importante.

Un aspect esențial al discuțiilor a fost prezența a șapte țări care doreau o reducere a bugetului Uniunii: Austria, Olanda, Suedia, Germania, Danemarca și Finlanda. Mureșan a exprimat o poziție critică față de aceste state, considerând că greșesc prin atitudinea lor. El a argumentat că, având în vedere creșterea responsabilităților Europarativei – în special în domeniile securității și apărării – este firesc ca bugetul să fie mai generos.

„Vom avea negocieri dure cu statele care doresc să reducă bugetul”, a avertizat el, subliniind că poziția României este diametral opusă celor șapte țări menționate.

Contextul temporal este, de asemenea, crucial. Mureșan a explicat că bugetul UE este organizat pe cicluri de șapte ani. Actuala perioadă este 2021–2027, dar negocierile curente se referă la fondurile care vor fi alocate începând cu 1 ianuarie 2028. Următoarele luni vor fi decisive, deoarece se stabilește cadrul financiar pentru noua perioadă. Succesul obținut în Parlamentul European reprezintă un pas semnificativ înainte de finalizarea acordurilor la nivel de Consiliu European.

Pe lângă aspectele legate de buget, Mureșan a abordat și alte teme politice și administrative.

El a pledat pentru simplificarea administrației publice prin înființarea unei singure Poliții Naționale și a unui ghișeu unic pentru cetățeni, măsuri care ar îmbunătăți accesul la servicii.

Plan politic intern?

Totodată, a vorbit despre necesitatea unei reforme structurale a sistemului de pensii speciale.

În plan politic intern, Mureșan a făcut observații critice despre direcția urmată de Partidul Social Democrat sub conducerea lui Grindeanu, descriindu-l pe lider ca pe cineva care duce partidul într-o direcție greșită. El a remarcat că liderii din partid așteaptă momentul potrivit pentru a-l înlocui.

Într-o analiză comparativă, s-a menționat diferența dintre sistemul școlar japonez și cel românesc, unde elevii nu sunt solicitati să urce la tablă sau să susțină teze în aceeași măsură, iar ei înșiși efectuează curățenia.

Dezbaterea politică continuă și în jurul guvernării actuale. Iohannis Bolojan a considerat că votul recent din Parlament nu reprezintă un eșec, ci o oportunitate pentru organizarea alegerilor anticipate. El a discutat despre un posibil „plan” comun cu Nicușor Dan, în timp ce Grindeanu l-a descris pe Bolojan drept „cel mai bun premier care face lucrurile fără să deranjeze”.

„Dacă ar fi așa, într-o formă cinică”.

Critica a vizat și partidele de opoziție, PNL și USR. Grindeanu a declarat: „După alegeri, veți încăpea toți într-un lift. Fără să vă înghesuiți”. Scenariul respingerii guvernului Mureșan include posibilitatea ca PNL să sesiste Curtea Constituțională dacă Nicușor Dan nu convoacă alegerile anticipate.

Pe plan economic, există îngrijorări privind ratingul țării.

Cristian Păun a explicat ce ar însemna retrogradarea României la statutul de „junk”, estimând că cursul valutar ar putea depăși 6 lei, ceea ce ar avea un impact negativ asupra populației.

Alte știri relevante includ istoria zbuciumată a Palatului Finanțelor din Oradea, construit acum peste 120 de ani, care a trecut de la ruină la statut de bijuterie arhitecturală.

În final, se menționează și alte evenimente recente: Băsescu a criticat strategia lui Nicușor Dan, spunând că, dacă era președinte, anunța aterizarea avionului său; o susținătoare a lui Georgescu, care amenința cu explozia DIICOT, a fost arestată; AUR a intervenit în apărarea lui Ilie Bolojan, citat pentru audieri la DNA Iași; iar surse interne indică faptul că Nicușor Dan are deja doi favoriți pentru funcția de prim-ministru. Toate aceste elemente completează tabloul complex al actualității politice și economice din România.