Europarlamentarii resping tăierea bugetului UE

Cum a declanșat Irlanda tensiunea cu noul plan?

Debată acerbă la Bruxelles: Parlamentul European respinge ferm propunerea de buget formulată de președinția irlandeză.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Grupurile politice majitare din Camera de la Strasbourg – incluzând Populiștii Europeni (PPE), social-democrații (S&D), formațiunea Renew Europe și Verzii – au emis, în cursul zilei de luni, un comunicat comun prin care declară respingerea totală a proiectului de finanțare multianual prezentat în weekend de reprezentanții Irlandei. Acestea au exprimat o stare de consternare profundă față de documentul care ar trebui să stăpânească fundamentele financiare ale Uniunii pentru intervalul 2028-2034.

Liderii acestor formațiuni au subliniat claritate de la început: oferta formulată de Dublin nu poate servi drept punct de plecare pentru votul final al deputaților europarlamentari.

Documentul de poziție al celor patru tabere parlamentare mai arată că, încă din aprilie 2026, instituția legislativă europeană și-a fixat mandatul negocial prin adoptarea unui raport intermediar. Deputații consideră că această poziție nu reprezintă o simplă ofertă inițială de negociere, ci reflectă voința democratică a singurei instituții UE supuse votului universal direct. Prin urmare, ei o susțin necondiționat.

Critica cea mai severă vizează mărimea reducării propuse.

Comparând cu situația actuală și factori precum inflația sau dinamica economiei, ajustările solicitate de președinția irlandeză ar determina o scădere a valorii reale a finanțărilor comunitare cu o sumă de 161 de miliarde de euro, echivalentul unei ponderi de -10%.

Această eroziune bugetară amenință capacitatea UE de a reacționa eficient la provocările viitoare și de a-și menține statutul într-un mediu internațional tot mai instabil.

Contextul acestei tensiuni este dat de prezentarea, în ziua de sâmbătă, a unui plan revizuit de către Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului.

Proiectul vizat de agenția AFP prevede tăieri drastice față de variantă inițială elaborată de Comisie, având ca obiectiv principal destrâmarea blocajelor dintre cele 27 de state membre, aflate în impas din cauza divergențelor majore.

Pe scena diplomatică, pozițiile sunt polarizate. Germania, împreună cu partenerii săi din nord și centrul continentului, cunoscuți sub denumirea de țări „frugale”, cere o diminuare a cheltuielilor de câteva sute de miliarde de euro față de schița din anul precedent.

Mesajul neobișnuit din Politico!

În contrast, Parisul, condus de președintele Emmanuel Macron, insistă asupra necesității unui cadru financiar ambițios pentru a susține politici europene autentice.

Un bloc format din șaptesprezece țări din sud și estul Europei, printre care și România, s-a coagulat în jurul conceptului de „prieteni ai coeziunii”, cerând o alocare mai generoasă de resurse către sectoarele agricole și dezvoltarea teritorială.

Compromisul propus de Dublin se concentrează pe economisiri în domeniul ajutorului pentru dezvoltare „Global Europe”, pe cheltuielile administrative și pe un nou mecanism de sprijinire a competitivității. Totuși, fondurile pentru pilonii clasici ai UE, precum politica agricolă comună și coeziunea, ar rămâne, în mare parte intacte, fără scăderi semnificative ale alocațiilor către state, comparativ cu intențiile Bruxelesului.

Reacția executivului european nu s-a lăsat așteptată. Comisia Europeană a transmis un semnal de alarmă, avertizând că Europa ar pierde din reziliență datorită reducerilor de 159 de miliarde de euro din bugetul pe termen lung.

Cu câteva zile înainte de summitul liderilor, instituția de la Rue de la Bourse a transmis guvernelor naționale că eliminarea miliardelor din fondurile de rezervă va diminua pregătirea continentului pentru crizele din următorul ciclu septenar.

Potrivit surselor citate de Politico, mesajul a fost unul neobișnuit de ferm. Patru diplomați informați au confirmat că Stéphanie Riso, înaltul funcționar responsabil de buget, a prezentat acest avertisment celor 27 de ambasadori într-o ședință cu ușile închise, desfășurată duminică.

Aceasta a avut loc imediat după ce președinția irlandeză a Consiliului, care coordonează procesul, a sugerat o diminuare de circa 8% a totalului bugetar pentru 2028-2034.

În paralel, autoritățile române pregătesc activă participarea la negocieri. Vineri, 9 octombrie 2026, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a condus o ședință de lucru la care au luat parte membri ai cabinetului executiv, specialiști tehnici din ministere și reprezentantul permanent al României la UE.

Scopul întâlnirii a fost alinierea pozițiilor înainte de Consiliul European de săptămâna viitoare, dedicat Cadrului Financiar Multianual.

Administrația Prezidențială a subliniat importanța strategică a acestui act normativ, afirmând că bugetul 2028-2034 va modela direct perspectivele de creștere economică ale României prin resursele destinate investițiilor, infrastructurii, agriculturii și dezvoltării regionale.