Europa lansează propria rețea de sateliți, cu 348 de stații, pentru a scăpa de dependența americană

Ce s-a întâmplat cu Starlink în Ucraina?

Bruxelles accelerează autonomia spațială: rețeaua IRIS² cu 348 de sateliți reduce dependența de Starlink

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Autoritățile europene își construiesc propria infrastructură de comunicații prin satelit, cu scopul explicit de a diminua dependența față de sistemul Starlink, operat de SpaceX, firma miliardului Elon Musk. Inițiativa, cunoscută sub denumirea IRIS², vizează asigurarea legăturilor securizate pentru guvernele statelor membre, forțele armate, serviciile de urgență și sectorul corporativ. Conform informațiilor furnizate de Euronews, primele lansări ale constelației sunt programate pentru anul 2029, iar Germania și Belgia ocupă poziții centrale în dezvoltarea acestei infrastructuri.

Urgența de a dispune de o alternativă europeană a fost amplificată după ce armata ucraineană a semnalat, în cursul acestei săptămâni, restricții în utilizarea serviciului de comunicații prin satelit. Conectivitatea a fost suspendată pentru terminalele care se deplasau cu viteză superioară a 160 km/h, o situație frecventă în cazul dronelor. Deși serviciul a fost parțial restabilit, anumite limitări au rămas active. Nu este încă clar cine a dispus aceste restricții.

Elon Musk a negat implicarea directă a SpaceX, subliniind că Starshield, componenta destinată utilizatorilor guvernamentali și militari, este sub controlul exclusiv al administrației americane.

Situația a stârnit o reacție fermă din partea Poloniei, stat care a finanțat o cotă semnificativă din terminalele folosite de Ucraina. Șeful diplomației poloneze, Radosław Sikorski, a criticat public personajul Musk, punând în discuție utilizarea instrumentelor tehnologice în scopuri politice.

Dezbaterea a adus în prim-plan o problemă strategică majoră pentru țările din Uniunea Europeană: dependența infrastructurilor militare și civile de servicii controlate de companii extrateritoriale.

În acest context, Comisia Europeană accelerează dezvoltarea propriului sistem.

Proiectul IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite) este în dezvoltare de aproximativ șase ani. Sistemul este proiectat pentru a oferi comunicații sigure și stabile instituțiilor publice, infrastructurilor critice și, pe termen lung, utilizatorilor individuali. La începutul lunii august, Comisia și consorțiul SpaceRISE au convenit asupra implementării și extinderii rețelei la un total de 348 de sateliți.

Din aceștia, 330 vor fi poziționați pe orbita joasă a Pământului, în timp ce 18 vor funcționa pe orbită medie. Extinderea include 66 de sateliți suplimentari, dedicați consolidării comunicațiilor pentru apărare, securitate și intervenții de urgență.

Autoritățile europene estimează că această modificare va crește capacitatea de comunicații securizate pentru utilizatorii guvernamentali cu 60% în cadrul Uniunii Europene și cu 54% la nivel global.

Cum arată planul european IRIS²?

Rețeaua va integra, de asemenea, tehnologii de criptare bazate pe infrastructura europeană de comunicații cuantice, EuroQCI.

Germania contribuie la proiect prin compania spațială OHB, cu sediul în Bremen.

La data de 31 august 2026, OHB a semnat un contract cu o valoare de aproape un miliard de euro cu operatorul SES, pentru construirea celor 18 sateliți destinați orbitei medii.

Fiecare dintre aceștia va avea o masă de aproximativ 2,6 tone la momentul lansării. Paralel cu inițiativa europeană, armata germană dezvoltă un proiect independent de comunicații spațiale. Acest sistem ar trebui să cuprindă peste 100 de sateliți pe orbita joasă.

Arhitectura sa se aseamănă cu cea a Starlink, dar la o scară mai mică, și este destinată inițial comunicațiilor militare de pe flancul estic al NATO.

Bugetul estimat se situează între 8 și 10 miliarde de euro.

Conform planurilor oficiale, o primă constelație de până la 40 de sateliți ar putea intra în funcțiune în 2029, iar sistemul complet ar deveni operațional din 2030.

Germania intenționează să alocheze, în total, aproximativ 35 de miliarde de euro pentru proiecte spațiale militare până la finalul deceniului.

O parte substanțială a proiectului IRIS² este înmânată companiei belgiene Aerospacelab, înființată în 2018 și cu sediu în Charleroi. Firma a obținut un contract de 2,4 miliarde de euro pentru producerea a 264 de sateliți destinați orbitei joase, care vor fi livrați până în 2030.

Pentru a onora angajamentul, Aerospacelab construiește o nouă unitate de producție la Charleroi, unde capacitatea anuală ar putea ajunge la 500 de sateliți, începând cu 2027.

În paralel, Airbus se va ocupa cu producția a cel puțin 66 de sateliți pentru comunicații militare, care ar trebui să fie gata în 2029.