Eugen Teodorovici: Am impresia că cineva se joacă cu noi după desemnarea lui Niculescu

Teodorovici susține că Guvernul Niculescu a fost creat să eșueze!

Fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, a lansat o critică aspră la adresa alegerii diplomatului Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, exprimându-și convingerea fermă că această nominalizare este destinată să eșueze. În cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, Teodorovici a argumentat că România traversează o perioadă delicată, în care conducerea executivului necesită o sprijin solid din partea partidelor parlamentare, aspect absent în cazul actualului candidat.

Analizând situația politică actuală, Teodorovici a subliniat că presiunile exercitate de deputați pentru majorarea cheltuielilor publice vor bloca capacitatea Guvernului de a implementa reformele necesare. El a afirmat public că, în opinia sa, președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să se orienteze spre liderul Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, considerând această variantă singura capabilă să genereze o majoritate stabilă și să permită demararea rapidă a activității instituțiilor statului.

Contextul acestei dezbatere este marcat de faptul că Nicușor Dan a efectuat deja trei tentative anterioare de formare a unui cabinet cu puteri depline, toate fiind respinse de Parlament. Numele respective au fost Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan. Propunerea actuală, având în frunte un fost ambasador la Paris, reprezintă a patra încercare a șefului statului de a reuși în misiunea sa constituțională.

Teodorovici a oferit detalii despre relația sa profesională cu candidatul la prim-ministrat, precizând că cei doi au colaborat strâns în perioada în care România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene. La acea vreme, Luca Niculescu îndeplinea atribuțiile de ambasador al României în Franța.

Deși fostul ministru al Finanțelor Publice acordă respect personal omului, el susține că experiența diplomatică, fiind relativ scurtă, combinată cu o implicare limitată la nivel guvernamental, nu constituie garanția unei gestiuni eficiente a Palatului Victoria în circumstanțele economice actuale.

Am impresia că cineva se joacă totuși cu noi toți. În mod normal, mai ales în situația în care se află astăzi România, nu se putea face o altă propunere decât una politică. Acum, pe domnul Luca Niculescu îl cunosc. Am lucrat cu domnul Niculescu atunci când România a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, era ambasador la Paris. Dar experiența diplomatică, scurtă, și puțin la nivel de guvern nu înseamnă, mai ales în situația de azi, că va putea să conducă un guvern.

Cu tot dragul și respectul față de domnul Niculescu, a declarat Teodorovici, evidențiind tensiunea dintre respectul personal și evaluarea tehnică a capacităților de conducere.

Unul dintre principalele motive pentru care Teodorovici se îndoiește de succesul investiturii este iminența scrutinului electoral din anul 2028. Fostul ministru explică faptul că proximitatea alegerilor parlamentare și locale va genera o presiune enormă asupra liderilor de partid și a administrațiilor locale, care vor solicita resurse financiare urgente pentru a obține rezultate vizibile în fața alegătorilor.

Această dinamică electorală reduce drastic șansele ca un premier fără sprijin politic clar să poată impune o viziune coerentă.

Teodorovici detaliază mecanismul prin care mediul de afaceri, sindicatele, pensionarii și alte categorii sociale își vor exprima așteptările, creând un mediu ostil pentru orice guvern nou. El susține că, dacă Niculescu va reuși să obțină votul de încredere, va trebui să gestioneze o listă lungă de cereri contradictorii.

Totuși, Teodorovici nu este convins că acest vot va fi acordat, argumentând că anul 2028 „bate la ușă”, aducând cu sine necesitatea unor realizări rapide și a finanțării lor.

De ce spun asta? Gândiți-vă că suntem într-o situație în care piața, că vorbim de mediul de afaceri, că vorbim de sindicate, că vorbim de pensionari, că vorbim de absolut toți actorii din piață, așteaptă, au așteptări.

Va trebui ca, în cazul în care va primi votul, să mergem pe ideea că va primi votul din Parlament. Cu toate că nu cred. Nu cred, pentru că, încă o dată, 2028 bate la ușă.

Asta înseamnă alegeri parlamentare, locale și așa mai departe.

Anul în care lumea, primarii, toți au nevoie de rezultate, de realizări, de bani pentru a le face, a explicat Teodorovici, subliniind caracterul inevitabil al presiunilor electorale asupra bugetului.

Conflictul dintre Guvern și Parlament este previzibil să se intensifice în ceea ce privește legislația fiscală și salarială.

De ce spun asta?

Teodorovici a menționat că, dacă partidele din opoziție sau din coaliție, în special PSD și AUR, vor vota modificări legislative care majorează cheltuielile, precum o nouă lege a salarizării sau o indexare a pensiilor diferită de cea propusă de Executiv, prim-ministrul se va afla într-o poziție dificilă.

Aceste grupări parlamentare, orientate spre categoriile vulnerabile, vor impune măsuri mai costisitoare, forțând Guvernul să accepte un deficit mai mare decât cel calculat inițial.

În acest scenariu, Teodorovici prevede că Luca Niculescu va fi constrâns să aleagă între a-și prezenta demisia sau a continua mandatul într-un mod insustenabil. De aceea, el califică demersul actual ca fiind sortit eșecului.

Gândiți-vă că va putea să spună sau nu dacă un act normativ se face într-un anumit fel sau altul. Să spunem că intră o lege a salarizării sau o indexare a pensiilor prudentă, cum spun unii habarniști. Adică nu ceea ce era corect pentru oameni.

În Parlament, partidele care sunt orientate în special către, să zicem, oamenii cu dificultăți, PSD, AUR, acele două mari grupări, bazinul acesta mare, vor vota altceva decât ceea ce este corect, implicit. [.] Și atunci, automat, domnul Niculescu, ca prim-ministru, va avea un cost mai mare pe cheltuială, pe care Parlamentul îl bagă în mod forțat în ceea ce face ca și calcul.

Și atunci nu va sfârși decât fie să-și dea demisia, fie să. Ce? Ce să facă?, a enumerat fostul ministru, ilustrând impasul tehnic și politic în care se va afla noul conducător al Executivului.

Alternativa propusă de Teodorovici a fost liderul PSD, Sorin Grindeanu. Argumentul central este că, fiind șeful celei mai mari formațiuni politice, Grindeanu ar fi avut responsabilitatea naturală de a construi o majoritate parlamentară și de a asigura funcționarea instituțiilor de la prima zi.

Teodorovici susține că această abordare ar fi fost mai logică pentru președinte, deoarece îi permitea să acopere toate scenariile posibile de guvernare.

Și aici nu înțeleg de ce domnul președinte Nicușor Dan merge pe această variantă. Logica era că Sorin Grindeanu trebuia să fie desemnat prim-ministru.

Pentru că este șeful celui mai mare partid politic, care sigur ar fi fost responsabil. [.] Și politic ar fi fost pentru dânsul, ca președinte, mai bine.

De ce? Pentru că bifa fiecare scenariu. A dat în dreapta trei prim-miniștri, trei nominalizări, cu domnul Bolojan patru.

Și acum, în funcție de numărul de mandate, era domnul Sorin Grindeanu, care ar fi fost pus în situația să facă o majoritate și să livreze de a doua zi, a explicat Teodorovici, referindu-se la cronologia eșecurilor anterioare, inclusiv nominalizarea lui Ilie Bolojan.

Pe plan procedural, este important de reamintit că, conform Articolului 103 din Constituția României, premierul desemnat dispune de un interval de 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului atât asupra programului de guvernare, cât și asupra întregii liste de miniștri. Acest termen constituțional este crucial pentru viabilitatea oricărei forme de guvernare.

Luca Niculescu, candidat la funcția de prim-ministru, a acumulat o experiență semnificativă în diplomație, ocupând funcția de ambasador al României în Franța în intervalul 2016-2022.

Din septembrie 2022, el a preluat rolul de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, având în plus statutul de coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația Cooperării și Dezvoltării Economice (OCDE).

În această calitate, România a reușit să închidă 24 dintre cele 25 de comitete de evaluare necesare pentru finalizarea aderării, un rezultat notabil al activității sale.

Totuși, pentru Teodorovici, aceste realizări, deși importante, nu compensează lipsa unei baze politice solide necesare pentru a naviga în complexitatea crizei actuale.