Ce priorități de politică externă are Guvernul propus de Luca Niculescu. Care vor fi relațiile cu UE, cu NATO și cu SUA

Guvernul subliniază dorința de a întări rolul României în NATO, promovând

În viziunea lui Luca Niculescu, noul guvern își propune să redirecționeze eforturile românești în domeniul afacerilor externe printr-un program complex, împărțit în patru sectoare majore: integrarea europeană și a OCDE, securitatea națională și regională, diplomația economică și parteneriatele globale, precum și protecția cetățenilor și dezvoltarea unei forțe diplomatice profesionale. Aceste direcții sunt supuse unor acțiuni concrete, stabilite în primul an de guvernare. — ### 1. România în Uniunea Europeană și în OCDE

În primele 30 de zile de la instaurarea guvernului, se va realiza un inventar detaliat al dosarelor europene de interes, identificate pe baza negocierilor în curs, a obiectivelor strategice și a responsabilităților instituționale. Pentru fiecare dosar se vor stabili termene precise. În rândul priorităților imediate ale României în cadrul UE se numără:

- Cadru financiar multianual 2028‑2034;

- Strategia industrială europeană; - Securitatea economică; - Energie și climă;

- Piața unică; - Mobilitatea militară; - Extinderea UE;

- Marea Neagră.

Programul include, de asemenea, implicarea mediului academic, a partenerilor sociali, a Institutului European din România și a experților pentru elaborarea mandatelor de negociere externe. În plus, se propune un proiect național de viziune pe termen de 20 de ani, menit să consolideze poziția României în cadrul UE.

În ceea ce privește aderarea la OCDE, guvernul intenționează să continue dialogul politic și diplomatic pentru finalizarea rapidă a etapelor rămase, consolidând astfel poziția României în cadrul acestei organizații. — ### 2. Securitate: NATO, SUA, Marea Neagră și vecinătatea

Guvernul subliniază dorința de a întări rolul României în NATO, promovând:

- Consolidarea apărării colective pe Flancul Estic;

- Creșterea prezenței aliatului; - Sprijinirea Ucrainei; - Descurajarea și constrângerea Federației Ruse;

- O distribuție echitabilă a responsabilităților între SUA, alianții europeni și Canada.

În ceea ce privește minoritățile române

În contextul securității Mării Negre, România vizează dezvoltarea cooperării cu partenerii din Bulgaria, Turcia și alți aliați, utilizând instrumentul de securitate al Parteneriatului Strategic cu SUA. În primul semestru din 2027 se va lansa un portofoliu integrat de proiecte pentru portul Constanța, Dunărea, transportul, energia, cablurile, infrastructura digitală și cu dublă utilizare, cu legături directe spre Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud și Asia Centrală.

Parteneriatul Strategic cu SUA va fi aprofundat pe toate dimensiunile, păstrând rolul esențial al acestei puteri în securitatea României. Proiecte comune în energie, apărare, inteligență artificială, semiconductori, securitate cibernetică și infrastructură critică sunt în faza de planificare.

România va asigura continuarea sprijinului pentru Republica Moldova, în special în fața atacurilor hibride și a actorilor menționând destabilizarea. În plus, se va implementa Parteneriatul Strategic cu Ucraina, susținând „o pace justă și durabilă” bazată pe Carta ONU și pe respectarea suveranității și integrității teritoriale.

România își propune să convingă Ucraina să se apropie de UE și să faciliteze participarea companiilor românești la proiecte de reconstrucție în infrastructură, energie, transport, sănătate, agricultură și servicii, investind în inițiative transfrontaliere.

În ceea ce privește minoritățile române, se va acorda prioritate dialogului privind drepturile la educație și libertatea religioasă, iar România va susține parcursul european al statelor din Balcanii de Vest și securitatea regiunii. De asemenea, se va promova extinderea prezenței companiilor românești în Ucraina și în Balcanii de Vest. — ### 3. Diplomația economică și diaspora

Guvernul propus de Luca Niculescu afirmă că diplomația economică va deveni prioritară pentru toate misiunile, fiecare având obiective anuale stabilite la începutul anului 2027: atragerea investițiilor, sprijinirea exportatorilor, facilitarea proiectelor, accesul la resurse și lanțuri de aprovizionare. În această direcție, ambasadele românești vor facilita accesul companiilor din țară la proiecte de infrastructură, energie, digitalizare, sănătate și educație în Africa, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu, Balcani, Caucaz și Asia Centrală.

Pentru a întări influența României pe scena internațională, se urmărește creșterea prezenței în ONU, Consiliul Europei, OSCE și în formatele regionale, inclusiv în cadrul trilateralele România–Polonia–Turcia, România–Republica Moldova–Ucraina și Inițiativa celor Trei Mări. Programul subliniază promovarea dreptului internațional și a multilateralismului.

În plus, se propune recalibrarea rețelei consulare în funcție de distribuția comunităților românești, volumul solicitărilor și distanțele față de consulate, într-un plan național care va fi elaborat în primul semestru din 2027. Se vor crea mecanisme pentru sprijinirea românilor care doresc să revină în țară și pentru integrarea copiilor lor, asigurând respectarea drepturilor minorităților române din alte țări. — ### 4.

Reformă profesională a diplomației

În final, guvernul își propune să reformeze sistemul de recrutare, formare, rotație, evaluare și promovare a diplomaților pe baze profesionale. Acest demers vizează îmbunătățirea calității și eficienței forței diplomatice românești, adaptându‑se la provocările și oportunitățile unei lumi în continuă schimbare. — Concluzie

Programul de guvernare propus de Luca Niculescu prezintă un cadru ambițios pentru politica externă a României, reorganizând prioritățile în patru domenii cheie. Printr-un set de măsuri precise și acțiuni măsurabile, guvernul își propune să consolideze poziția națională în UE și OCDE, să întărească securitatea națională și regională, să stimuleze diplomația economică și să ofere suport comunității românești în străinătate.

Aceste inițiative, dacă vor fi puse în aplicare, ar putea transforma semnificativ relațiile României cu partenerii principali – UE, NATO și SUA – și să consolideze poziția țării pe scena internațională.