Român reținut în ancheta internațională împotriva grupării KillSec

Ce grup infracțional organizat este în centrul dosarului penal?

Operațiunea internațională cunoscută sub numele de „KillSwitch” a determinat extinderea unei anchete majore în spațiul românesc, vizând gruparea de hackeri denumită KillSec.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În cadrul acestei investigații complexe, un cetățean român de 24 de ani a fost reținut de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în urma unor percheziții efectuate pe 30 septembrie.

Această mișcare judiciară s-a desfășurat simultan cu acțiuni similare în alte țări europene, marcând o etapă crucială în lupta împotriva rețelei transfrontaliere care ar fi fost implicată în aproximativ 1.000 de atacuri cibernetice.

Procurorii au solicitat instanței de la Tribunalul București arestarea preventivă a suspectului pentru o perioadă de 30 de zile, după ce acesta a fost reținut inițial pentru 24 de ore. Mandatele de percheziție domiciliară, numărul total de patru, au fost executate în două localități distincte: Capitala și județul Vaslui. Echipa operativă a fost formată din ofițeri ai Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice și magistrați din Structura Centrală a DIICOT. În urma acestor descinderi, anchetatorii au confiscat diverse dispozitive de stocare a datelor, esențiale pentru elucidarea mecanismelor utilizate de grupare.

Dosarul penal se concentrează asupra constituirii unui grup infracțional organizat, precum și asupra accesului ilegal în sisteme informatice și transferului neautorizat al informațiilor. Pe lista acuzațiilor figurează și efectuarea de operațiuni ilegale cu programe informatice, dar și șantajul. Conform concluziilor preliminare ale anchetatorilor români, tânărul reținut ar fi făcut parte din această rețea încă din octombrie 2023. Activitatea sa s-ar fi desfășurat în colaborare cu alți membri ai grupării, având ca scop principal obținerea unui profit financiar prin furtul de date și ulteriorul lor comercializare către terți interesați.

Infrastructura tehnică construită de membrii rețelei a fost concepută special pentru facilitarea accesului și transferului ilicit de informații. Hackerii au configurat succesiv servere de comandă și control, găzduite de un furnizor global de servicii cloud. Pentru a-și masca identitatea, dar menținând totuși o anume recunoaștere în circuitul infracțional online, aceștia au utilizat aliasuri și canale de comunicare criptate. Punctele de intrare în sistemele victimelor au reprezentat adesea breșe de securitate exploatate de atacatori. În anumite situații, datele de autentificare erau achiziționate direct de pe Darknet, de la alți vânzători.

Cum începe procesul de extracție a informațiilor după penetrarea sistemelor?!

După penetrarea reușită a sistemelor, procesul de extracție a informațiilor începea, urmat de faza de șantaj. Victimelor li se comunica amenințarea că datele lor personale sau corporative vor fi publicate pe internet sau vândute către alte grupări criminale, în cazul în care nu se achită o răscumpărare în criptomonede.

Pentru a demonstra credibilitatea amenințării, atacatorii trimiteau adesea mostre din propriile date furate sau linkuri către pagini unde o parte din informațiile sensibile fuseseră deja făcute publice.

Cooperarea internațională a fost pilonul central al Operațiunii KillSwitch, implicând autorități din nouă state: Germania, Belgia, Finlanda, Grecia, Spania, Elveția, Regatul Unit, Statele Unite și România. Sprijinul logistic și informațional a fost asigurat de Europol și Eurojust. Inițiativa a luat ființă în decembrie 2025, când România și Belgia au semnat, sub egida Eurojust, un acord pentru formarea unei echipe comune de investigație. Ulterior, Grecia și Germania s-au alăturat acestui consorziu.

Perchezițiile din România au coincis cu acțiuni simultane în Belgia, Germania, Grecia, Spania, Regatul Unit, Grecia, Regatul Unit și Finlanda, cu participarea autorităților americane, ofițerii români fiind prezenți chiar și în operațiunile din Grecia.

Centrul European pentru Criminalitate Cibernetică, componenta Europol, a centralizat datele din multiple state și a redactat rapoarte detaliate despre activitatea grupării. De asemenea, a facilitat legătura dintre anchetatorii și partenerii din sectorul privat, oferind asistență în urmărirea fluxurilor de criptomonede și analiza probelor digitale. Două companii private de securitate cibernetică au contribut, de asemenea, la eforturile investigative.