UE se pregătește în tăcere pentru un atac hibrid cu victime

Cum atacă Europa simultan din trei direcții diferite?

Bruxellesul a început, în tăcere, să pregătească un plan de acțiune pentru o criză hibridă gravă. Oficialii europeni analizează acum cu mai multă serietate riscul ca un astfel de incident să provoace victime umane pe teritoriul unui stat membru.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În acest context, diplomații de la nivelul celor 27 de state membre se consultă despre instrumentele specifice pe care UE le-ar putea mobiliza: echipe de intervenție specializate, fonduri financiare și o strategie de comunicare clară.

Aceste discuții au avut loc în ultimele săptămâni, în ședințe restrânse, conduse de ambasadorii statelor membre, fără prezența asistenților și cu interzicerea utilizării telefoanelor mobile. Surse citate de Politico, bazate pe declarații ale cinci funcționari europeni și diplomați, au rivelat detalii despre aceste conversări. Intensitatea discuțiilor a crescut după incidentul din august, când o dronă explozivă a fost identificată la aeroportul din Leipzig. Un diplomat european de rang superior a subliniat că pregătirea pentru scenarii grave este necesară, menționând că Leipzig a arătat că un accident cu multiple victime nu poate fi exclus.

Un alt oficial european a fost mai direct: spusă că, dat fiind amploarea operațiunilor desfășurate de Rusia, apariția victimelor este doar o chestiune de timp. El a adăugat că lipsa pierderilor umane până acum a fost un noroc neașteptat.

Amenințarea este înfricoasă pentru că Europa e atacată simultan de la trei fronte, iar structurile de apărare ale UE și NATO nu par să fie pregătite pentru această presiune multidimensională. De la începutul invaziei largă în Ucraina, Kremlinul e suspectat de o campanie sistematică de cyberatacuri, sabotaje și activități clandestine pe continent.

Lista incidentelor care au îngrijorat autoritățile include, lângă drona de la Leipzig, incendiul la o stație terestră Starlink din Polonia — infrastructură vitală pentru conectivitatea internă și spre Ucraina.

Ce problemă de încredere a subliniat Oana Lungescu?

Se adaugă planurile de a instala dispozitive incendiare în noduri de transport din Marea Britanie și UE, precum și violările repetate ale spațiului aerian.

Teija Tiilikainen, directoare a Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a declarat că Rusia folosește mijloace din ce în ce mai letale pentru a testa pragul de toleranță al Europei și disponibilitatea ei de a reacționa. A estimat că, în final, aceste provocări vor genera victime.

Un diplomat NATO a confirmat aceeași anxietate în interiorul Alianței, spusă că, dacă un atac hibrid va ucide cetățeni ai unei state membre, presiunea politică pentru o Presa americană, în special New York Times, a raportat că Vladimir Putin ar fi ordonat destabilizarea NATO și UE din interior, cu Moldova menționată ca a doua țintă prioritară după Ucraina.

Aceste pregătiri au declanșat un nou debate în capitalele europene: cine ar trebui să coordoneze Mai multe state se tem că Bruxelles-ul creeze mecanisme care se suprapun cu cele ale NATO, iar într-o criză acută — unde viteza deciziei e vitală — existența de mai multe centre de comandă ar putea genera confuzie și întârzieri costisitoare.

Oana Lungescu, fostă purtător de cuvânt al NATO și actuală expertă la RUSI, a subliniat o problemă de încredere: mai mulți diplomați recunosc că unele guverne sunt reținute să partajeze informații ultrasensibile în cadrul reuniunilor UE, temându-se că detaliile s-ar putea difuza în presă sau ajunge la Moscova. Un diplomat dintr-un stat de pe flankul estic al Europei a explicat această reticență: guvernul său este extrem de precaut în a împărți date critice în Coreper sau la ședința liderilor, din cauza riscului pierderii confidențialității.

În ceea ce privește măsurile concrete, Ursula von der Leyen a avansat deja o propunere pentru un „protocol de securitate de urgență”. Acesta ar permite statelor membre să reacționeze coordonat și rapid fața de o astfel de criză. Ideea va fi inclusă în noua Strategie Europeană de Securitate, care va fi prezentată public la începutul noiembrie, împreună cu propunerea de a crea un Consiliu European de Securitate.

Totuși, unele capitale europene argumentează că UE dispune deja de instrumente adecvate pentru gestionarea crizelor și că ar fi mai rațional să se optimizeze utilizarea acestora decât să se creeze noi structuri.