Acord între statele membre UE în vederea înființării unui super-jandarm bursier european

Cum schimbă reforma rolul ESMA?

Uniunea Europeană a stabilit vineri un compromis privind crearea unei autorităţi de supraveghere financiară la nivel continental, cunoscută sub denumirea de super-jandarm bursier european, o măsură apreciată ca esenţială pentru întăriterea stabilităţii economice a continentei. Informarea provine de la agenţia AFP, care a transmis detaliile negocierilor desfăşurate la Luxemburg, unde miniștrii de finanţe ai statelor membre au fost prezenţi la şedinţa în care a fost atins acordul.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Irlanda, care exercită în prezent funcţia de preşedinţie semestrială a Consiliului European, a anunţat public că a fost atins un compromis, aprobat de o mare parte a delegaţiilor, cu excepţia Belgiei, care a ales să se abţină. Acest rezultat reflectă o tendinţă de apropiere între punctele de vedere ale capitalilor europene, deși nu fără dificultăţi sau reticeri din partea unor state membri.

Textul acordului prevede un întărire semnificativă a capacităţilor de intervenţie ale Autorităţii Europene a Pieţelor (ESMA), instituţia care va deveni responsabilă pentru monitorizarea activităţilor celor mai mari participanţi de pe pieţele financiare. Această atribuţie este în linie cu cererile Franței, care a dorit de mult un mecanism mai puternic de supraveghere centralizată, capabil să intervenţează rapid în contexte de volatilitate sau de crize sistemice.

În acelaşi timp, Germania a obţinut o excepţie de semnificaţie: operatorul Bursei de la Frankfurt, Deutsche Börse, va fi scos din perimeterul de acţiune al ESMA. Această cerere a fost motivată prin argumentul că, spre deosebire de alte entităţi bursiere ca Euronext – care administrează platforme în diferite ţări, inclusiv Paris şi Milano – Deutsche Börse nu are o prezenţă genuină transnaţională, deci nu ar trebui să fie supusă aceleiaşi norme de supraveghere la nivel UE.

Ministrul german al finanţelor, Lars Klingbeil, a publicat o declaraţie în care a calificat acordul ca „un pas foarte important şi semnificativ” pentru perspectivile de investiţii şi de creare a locurilor de muncă în Europa. El a, de asemenea, exprimat recunostinţă față de eforturile comune, menționând că „fiecare parte a făcut compromisuri” pentru a ajunge la această soluţie.

Reforma propusă implică o transformare a rolului ESMA, care are în prezent sediul la Paris şi funcţionează în principal ca un corp de coordonare între autorităţile naţionale de supraveghere. Prin acordul de vineri, se prevede ca această instituţie să devină un actor activ, cu putere de decizie directă, în detrimentul autonomiei organizaţiilor precum BaFin în Germania sau AMF în Franţa, care până acum au avut responsabilitatea principală în supravegherea pieţelor buriere nationale.

Ideea unui supraveghător comun al pieţelor financiare europene a fost promovată în special de către cele mai mari economii ale Uniunii, cu Franţa şi Germania în frunte. Totuşi, iniţiativa a întâmpinat opoziţie de la unele ţări, în special Irlanda ş Luxemburg, care au exprimat temeri privind un posibil scădere a influenţei lor în domeniul financiar, Sectorul care joacă un rol preponderent în economiile lor naţionale.

Cu toate acestea, în ultimele luni, autorităţile irlandeze au demonstrat o voluntate mare de a contribui la găsirea unui punct de echilibru, implicându-se activ în negocieri pentru a atinge un compromis care să respecte atât obiectivele de integrare, cât şi preoccupaţiile statelor mai mici sau cu economii orientate spre servicii financiare.

Textul negociat nu e final, oare?

Comisia Europeană, care a lansat iniţiativa la sfârșitul anului 2025, a subliniait că centralizarea supravegherii pieţelor este o etapă necesară pentru a ajunge la ceea ce a denumit „Uniunea Economisirii şi Investiţiilor”. Conform acestei viziuni, sumele considereabile de economii care prezentă în prezent în stare de blocare pe conturi bancare ar putea fi mobilizate în sprijinul întreprinderilor, stimulând astfel creşterea economică prin intermediul investiţiilor directe.

Ministrul irlandez al finanţelor, Simon Harris, a salutat acordul descrevînd-l ca „o etapă majoră” în direcţionarea spre o aprofundare a Uniunii Economisirii şi Investiţiei, o proces care, conform lui, ar putea consolidă competitivitatea europeană pe termen lung. El a, de asemenea, comparat această iniţiativă cu introducerea euroului, afirmând că reprezintă „proiectul generaţiei noastre”, o afirmaţie reiterată şi de preşedinta AMF, Marie-Anne Barbat-Layani, care a declarat în martie că reforma are o importanţă comparabilă cu cea a adottării monetiei unice.

Totuşi, textul negociat nu reprezintă versiunea finală. Cei 27 de state membre vor trebui să negocieze un acord definitiv cu Parlamentul European, în aceleaşi condiţii de bază. Deși eurodeputaţii nu au încă stabilit o poziţie comună, instituţiile din Bruxelles au început să exercite presiune pentru ca proiectul să fie adoptat până la sfârşitul anului curent, în cadrul iniţiativei „One Europe, One Market”, care are ca scop accelerarea integrării pieţei unice a continentului.

Un alt aspect esenţial al acordului de vineri este rezolvarea a două puncte controverse care au rămas nerezolvate până la acel moment. Din punctul de vedere al Franței, s-a obţinut un întărire a puterii de decizie ale ESMA, împreună cu o clarificare a modului în care această autoritate va interacţiona cu corpurile de reglementare naţionale, lucru care ar trebui să îmbunătăţească eficacitatea intervenţiilor, mai ales în scenarii de instabilitate financiară.

Deoparte, Germania a asigurat ca Deutsche Börse să rămână în afara jurisdicţiei ESMA, o hotărâre care va permite instituţiei să extindă supravegherea sa asupra altor categorii de actorii de pieţă, inclusiv platformele de tranzacţionare, camerele de compensaţie, depozitarele de titluri şi, de asemenea, entităţilor active în domeniul criptomonedelor. Au fost stabilite în acest sens anumite criterii obiective pentru a determina ce entităţi vor fi incluse în perimeterul de supraveghere.

Totuşi, unele voix din cadrul Eurogrupului au exprimat preocupare că această excludere ar putea duce la o nouă formă de fragmentare în zona euro, prin recrearea de disparităţi în modul în care sunt supraveghere pieţele în diferite ţări. Totuşi, autorităţile german au contragargumentat printr-o diferenţiere clară: deoarece Deutsche Börse nu detine o prezenţă transnaţională semnificativă, nu există justificare pentru a-i aplica aceleaşi standarde de supraveghere care se aplică unor burse cu dimensiune și impact genuin european.

Acordul, deci, reprezintă un echilibru fragil între nevoia de coordonare centralizată și respectul pentru particulele structuri naţionale, reflectând tensiunea constantă între integrare și diversitate în cadrul Uniunii Europene. Fără a afecta esenţialitatea obiectivului de a crea un cadru de supraveghere mai eficient și uniform, textul final acknowledgează realităţile economice și institţionale ale diferitelor state membre, încercaţi să găsească o cale practicabilă înainte de trecerea la fazele ulterioare de ratificare.