Investiția în educație e minimă, profesorii au nevoie de mai mult decât salarii

Reducerile bugetare din 2025 sunt serioase!

Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, a semnalat recent o stare alarmantă în sistemul de învățământ românesc.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În cadrul unor dezbateri publice privind datele statistice recente, a declarat că eforturile financiare destinate educației sunt extrem de limite — doar suficiente pentru a asigura o supraviețuire minimă, nu o dezvoltare reală și durabilă.

Aceste afirmații au avut loc în contextul analizei raportului internațional OCDE „Education at a Glance 2026” (EaG 2026), care reflectă o imagine complexă. Datele din 2024 arătau un nivel înalt de satisfacție profesională printre cadrele didactice din România. Totuși, Costreie a avertizat că această imagine s-a modificat semnificativ în urma legislativilor și hotărârilor guvernamentale din anul trecut, care au dus la o reevaluație a condițiilor de muncă în școli.

În discuțiile de marți, consilierul a analizat critic indicatorul esențial al bunăstării profesionale: gradul de mulțumire a profesorilor. Deși acest indicator a fost foarte favorabil în perioada de referință, el își pune întrebarea dacă acest model rezistă în prezent. A explicat că perioada de stabilitate corespundea momentului imediat după o greve, când salariile au fost majorate și când exista o liniștire relativă la nivel național.

Dar anul 2025 a adus reduceri bugetare serioase, iar personalul din educație s-a simțit disproporțional afectat de aceste măsuri. Astfel, dacă anul 2024 a fost marcă de pozitivitate, prezentul pare a fi altceva.

Există, de asemenea, o incertitudine semnificativă privind atractivitatea carierei didactice în România, în urma transformărilor structurale din anul trecut. Costreie exprimă dubii profundi despre capacitatea profesiei de a continua să atragă tineri motivați, având în vedere schimbările recente.

Argumentele sale, totuși, nu se limitează la salarii. El insiste că investițiile necesare nu pot fi reduse doar la remunerație.

Pentru a funcționa bine, sistemul are nevoie de echipament modern, de un statut clar pentru profesori și de o atmosferă de colaborare reală. Este esențială, de asemenea, o relație armonioasă cu părinții și cu conducerea școlilor. Fără aceste elemente, structura educațională rămâne fragilă.

Alte teme majore apar pe agenda publică!

Un alt punct evidențiat de raportul OCDE este că o părție mai mare decât media europeană a cadrelor didactice din România declară să fie mulțumite de condițiile de angajare și să consideră că profesia lor este adecvat apreciată de societate. Dar această percepție pozitivă este acum pusă în întrebare de evoluțiile recente ale politicilor educaționale.

Pe lângă educația, pe agenda publică apar și alte teme majore. Guvernul, prin vocea lui Nazare, a reconfirmat obiectivul aderării la zona euro până în 2035.

Pentru a ajunge la această țintă, România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv până în 2030, urmată apoi de o fază de pregătire tehnică și administrativă necesară pentru integrarea monetă unică.

Experții consideră că aderarea la euro este un obiectiv mai mare decât simpla consolidare financiară.

În domeniul economic, Mugur Isărescu a oferit o perspectivă prudentă, spuneând că România poate menține o traiectorie de creștere care să permită convergența către standardele de viață occidentale doar dacă se acordă atenție deosebită echilibrelor macroeconomice. Orice disfuncționalitate în aceste zone ar putea compromite progresul economic al țării.

În ceea ce privește performanțele academice, România a ocupat locul I la nivel național la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori, desfășurată la Sarajevo.

Reprezentantul țării, un elev de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, a obținut cel mai mare punctaj în competiție, demonstrând calitatea pregătirii tehnice a tinerilor români.

În planul social și cultural, s-a rezolvat un caz de dispariție dramatic. O româncă de 64 de ani, dispărută acum aproximativ trei săptămâni, a fost găsită moartă într-o livadă de măslini pe insula Zakynthos, Grecia. Turista a fost căutată intens cu ajutorul dronelor, câinilor de urmă, scafandrilor și barcilor gonflabile. În alt caz, iubitul tinerei descoperită moartă într-o valiză pe râul Olt s-a predat autorităților elvețiene, marcând un pas important în investigație.