Euro la 5,35 lei și rezervele BNR în scădere: ce se ascunde în spatele cifrelor

Leul cedează teren, rezervele BNR scad!

Piața financiară din România a intrat într-o zonă de incertitate. Mișcarea bruscă a cursului valutar, combinată cu reducerea stocurilor de valută deținute de autoritățile monetare, semnalează tensiuni majore.

Pe 1 octombrie, euro a atins un nou record pe piața interbancară. Cota a urcat de la aproximativ 5,27-5,28 lei la 5,34-5,35 lei. Diferența de circa 7 bani în câteva ore echivalează cu o depreciere a leului de 1,3% până la 1,5%.

Este o fluctuație neobișnuită pentru o monedă menținută stabilă ani de zile de Banca Națională a României.

Cursul de referință oficial al BNR a fost fixat la 5,2777 lei, iar pe anumite segmente ale pieței, leul a coborât sub pragul de 5,12 lei.

Rezervele valutare au scăzut cu 4,8 miliarde!

Această mișcare a cursului a coincis cu anunțul făcut în aceeași zi de instituția centrală: rezervele valutare au suferat o scădere masivă în luna septembrie. Suma totală a scăzut cu 4,8 miliarde de euro, o reducere procentuală de 7,4%, situând stocul la 60,06 miliarde de euro.

Dacă includem și aurul deținut, rezervele internaționale totale au coborât cu 5,29 miliarde de euro, ajungând la 72,34 miliarde de euro.

Deși cantitatea de aur a rămas constantă la 103,6 tone, valoarea sa monetară a înregistrat o pierdere de 480 de milioane de euro, ca urmare a scăderii prețului internațional al metalului nobil.

Contextul este extrem de sensibil. Evenimentele au avut loc la o zi după ce Parlamentul a respins Guvernul condus de Siegfried Mureșan. Executivul a primit doar 182 de voturi favorabile, sub pragul necesar de 233, ceea ce a determinat intrarea României în a cincea lună consecutivă fără un guvern cu puteri depline.

Blocaj politic și așteptarea ratingului S&P?

Toate acestea se suprapun asupra așteptării deciziei agenției de rating Standard & Poor’s (S&P), programată pentru vineri, 2 octombrie, privind nota creditului țării.

Analiza detaliată a fluxurilor financiare din septembrie dezvăluie cum au fost cheltuiți cei 4,8 miliarde de euro.

Din rezervă au ieșit în total 8,1 miliarde de euro, în timp ce au intrat doar 3,3 miliarde de euro. Aproximativ o treime din ieșirile totale, adică 2,68 miliarde de euro, a fost direcționată către plata ratelor și dobânzilor aferente datoriei publice exprimate în valută.

Septembrie a reprezentat o perioadă de vârf pentru scadențele externe, situație care nu se va repeta în aceeași măsură în octombrie, când plățile sunt estimate la circa 350 de milioane de euro, o valoare de aproape opt ori mai mică.

Cum au fost cheltuiți cei 4,8 miliarde?

Restul sumei, de aproximativ 5,4 miliarde de euro, a fost încadrat de BNR într-o categorie generală, descrisă prin formula „modificarea rezervelor minime obligatorii în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene și altele”. Lipsa detaliilor oferite de banca centrală lasă deschisă întrebarea dacă s-a efectuat o vânzare de valută pentru a tempera deprecierea leului.

Având în vedere că euro a atins cote maxime în ultima săptămână din septembrie și că categoria „altele” este substantială, o intervenție directă pare plauzibilă, deși datele publice disponibile nu o confirmă definitiv.

tipul de scădere a rezervelor Distincția dintre tipurile de scăderi ale rezervei este crucială pentru înțelegerea sănătății economice. O reducere cauzată de scadențe cunoscute este un fenomen normal, care poate fi compensat prin noi împrumuturi sau prin absorbirea fondurilor europene.

În schimb, o scădere rezultată din apărarea activă a cursului indică o presiune reală asupra monedei naționale și consumă un tampon limitat. Diferențele vor deveni vizibile în datele detaliate ale balanței de plăți și în evoluția rezervei din luna octombrie.

Presiunea politică și vulnerabilitatea!

Blocajul politic continuă să exercite o influență majoră. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, moment în care cursul a atins un prim record de 5,2688 lei. Cu respingerea Guvernului Mureșan pe 30 septembrie, România se află într-o perioadă de incertitate, în plină consolidare fiscală, fără un executiv complet funcțional.

Situația este agravată de perspectiva ratingului. S&P evaluează România la nivelul BBB-, cu o perspectivă negativă, reprezentând ultima treaptă din categoria considerată adecvată pentru investiții. Investitorii adoptă o poziție defensivă, acoperându-se în avans împotriva riscului unei retrogradări la categoria „junk”, ceea ce amplifică volatilitatea.

Dependența de finanțarea externă rămâne un factor structural. România se confruntă cu un deficit bugetar țintit la circa 6% din PIB și cu un deficit de cont curent ridicat, ambele fiind finanțate în mare parte din surse externe.

Când investitorii străini solicită randamente mai mari sau își retrag fondurile din titlurile de stat românești, cererea de valută crește inevitabil, determinând deprecierea leului.