Reactoarele de la Cernavodă nu vor fi repornite în septembrie
Cum va afecta repornirea reactorilor situația energetică?
Situația la Centrala Nuclearelectrica Cernavodă rămâne subiectul unei atenții sporite.
Ultimele știri
Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%
PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veterani
Piloții români doborâd două drone deasupra Mării Negre
Ilie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opozițieSecretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei, Cristian Bușoi, a confirmat recent că reluarea activității celor două reactoare nu se va produce în cursul lunii septembrie.
Într-o declarație oferită pentru emisiunea de la Digi24, oficialul a precizat că deschiderea unităților de producție se profilează pentru jumătatea lunii octombrie, condiționată însă de dinamica meteo și hidrometeorologică.
De ce se întârzie reînceperea activității?
Bușoi a subliniat caracterul precaut al momentului actual, menționând că previziunile pentru următoarele zece zile indică un debit redus al fluviului Dunărea.
Această tendință de scădere a apei la intrarea în teritoriul național și la nivelul localității Cernavodă nu permite încă atingerea pragurilor necesare pentru a asigura funcționarea în parametri de siguranță a pompelor de răcire ale reactorilor.
Ce planuri de rezervă există pentru octombrie?
Deși au existat câteva zile marcate de creșteri discrete ale nivelului, trendul general al zilelor imediate arată o diminuare semnificativă, care, deși nu generează alarme sau semne de întrebare privind integritatea sistemelor, împiedică redeschiderea imediată.
Secretarul a afirmat că structurile de conducere și comitetele tehnice sunt pregătite pentru orice scenariu posibil. Totuși, limitarea principală rămâne volumul de apă disponibil, care nu atinge nivelul optim solicitat pentru repornirea unităților.
În ceea ce privește impactul asupra rețelei electrice naționale, Bușoi a explicat că golirea lăsată de oprirea Cernavodei este acoperită în proporție covârșitoare prin achiziția de energie din piețele externe.
Cum se va compensa deficitul de energie?
Funcționarea la capacitate maximă a Complexului Energetic Oltenia, cu toate cele patru grupuri operative, a reprezentat un pilon esențial.
La acestea s-au adăugat contribuțiile centralelor termice pe gaze, inclusiv OMV Brazi și centrala veche de la Iernut, precum și ale altor instalații de dimensiuni mai reduse.
Ce rol joacă energia eoliană în mix?
Pe parcursul intervalului diurn, sursele fotovoltaice au preluat o parte din sarcină, compensând lipsa energiei nucleare.
Bușoi a oferit exemple concrete, precizând că în nopțile recente, inclusiv în cea anterioară interviului, s-a înregistrat o producție de vârf de 1200 de megawați din eolic. Vântul a constituit un aliat crucial în reducerea dependenței de importuri. În perioadele cu generare eoliană consistentă în cursul serii, volumul de energie importată a scăzut sub 1500 de megawați la vârf.
În contrapartida, când activitatea eoliană a fost minimă, necesarul importat a urcat până la 2500 de megawați, confirmând faptul că fluxurile externe rămân sursa dominantă de compensare a lipsei capacității nucleare.
Ce intervenții tehnice sunt necesare?
Nivelul extrem de scăzut al Dunării a forțat autoritățile să inițieze lucrări de dragaj pentru a asigura debitul de apă brută necesar centralei.
Cheltuielile asociate acestor manevre au atins suma de 12 milioane de lei, iar se află în pregătire o nouă etapă de lucrări, cu un volum estimat de 500.000 de metri cubi de materiale evacuate.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea condițiilor de funcționare viitoare.
Cum influențează contextul internațional decizia?
Pe plan internațional, dezbaterea despre viitorul instalațiilor nucleare vechi continuă să fie o provocare majoră.
La cea de-a 70-a Conferință Generală a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, oficialii lituanieni au descris procesul de dezafectare a fostei centrale nucleare Ignalina ca fiind o problemă globală fără precedent.
Care sunt principalele surse de informație?
Această structură include două reactoare de tipul celor care au suferit accidentul de la Cernobîl, subliniind complexitatea tehnică și logistică a demontării acestora în spațiul european.
Articolul original, publicat de Ziare. com sub titlul „Reactoarele de la Cernavodă nu vor fi repornite în luna septembrie”, a fost redactat de Grigore Dobritoiu și a fost difuzat vineri, 25 septembrie 2026, la ora 10:41. Textul a acumulat 412 citiri la momentul publicării. Sursele vizuale au fost preluate din profilul Facebook al companiei Nuclearelectrica.
Discuțiile din jurul subiectului includ și referințe la alte evenimente actuale, cum ar fi afirmațiile Melaniei Trump privind copilăria trăită în regimul comunist sau detaliile transferului fotbalistului Nicolae Stanciu, precum și analizele pieței imobiliare din zona Pipera, unde prețurile medii au crescut cu 40% față de media urbană.
Conținut scris de redacția noastră flux24media.ro / Raluca Petrescu și asistat AI.
Alte știri:
