Orașele-burete: cum învață Bucureștiul să „bea” apa de ploaie în loc să se inunde

O soluție salvatoare pentru orașele inundate?

În ultimele luni, Europa a fost pusă la grea încercare de fenomene meteo extreme, cu inundații care au paralizat regiuni întregi din Spania, Franța și Italia. Nici România nu a scăpat de furia naturii: în iunie, ploile torențiale au lăsat în urmă sute de gospodării sub ape.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În acest context, ochii autorităților se îndreaptă către un model inovator, „orașul-burete”, promovat intens de Uniunea Europeană pentru a gestiona mai inteligent apa de ploaie și a combate seceta.

Conceptul a fost lansat la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, a cărui dispariție tragică într-un accident aviatic în Brazilia, în 2025, a marcat lumea urbanismului. Ideea este simplă, dar eficientă: în loc să canalizăm apa forțat, folosim iazuri, zone umede și șanțuri cu vegetație care rețin precipitațiile, permițând solului să le absoarbă natural.

Mai mult, vegetația ajută la răcorirea străzilor în zilele caniculare, după cum arată datele Euronews. com.

După inundațiile catastrofale din Beijing, din 2012, care au curmat 79 de vieți, China a impus reguli stricte și a lansat programe-pilot în 16 orașe. Obiectivul este ambițios: până în 2030, 80% din zonele urbane trebuie să funcționeze ca niște „bureți” uriași.

Europa a început deja să aplice aceste lecții. La Rotterdam, piața Benthemplein poate stoca 1,7 milioane de litri de apă în timpul furtunilor.

De ce a adoptat China acest model radical?

Malmö mizează pe acoperișuri verzi și canale, în timp ce Copenhaga colectează apa în rezervoare subterane și grădini special amenajate.

Justin Abbott, expert în gestionarea apei la firma Arup, subliniază că trebuie să renunțăm la mentalitatea de secol trecut, care trata ploaia ca pe un deșeu, și să o privim ca pe o resursă prețioasă.

Comisia Europeană a inclus acest concept în Strategia pentru reziliența apei din 2025, pregătind mecanismul „Sponge Facility”. Totuși, „orașele-burete” nu sunt un miracol universal. În centrele istorice, unde clădirile și infrastructura sunt rigide, soluțiile trebuie să fie punctuale: arbori plantați strategic și acoperișuri verzi. În caz de furtuni extreme, când solul se saturează, sistemele clasice de canalizare și rezervoarele supradimensionate rămân vitale.

Bucureștiul a început timid să facă pași în această direcție. După inundațiile din iunie 2026, Primăria Capitalei a promis că noile proiecte publice vor integra principiile „orașului-burete”.

Sectorul 3 are deja un bazin subteran de 2.000 de metri cubi, alte două fiind în lucru, iar în Parcul Tineretului prinde contur prima grădină de ploaie.

La Timișoara, compania Aquatim analizează și ea cum ar putea folosi acest concept pentru a reface rezervele de apă subterană.