Creativitatea crește prin conexiuni și colaborare, nu în izolare

Cine a moderat sesiunea?

Colaborarea și rețeaua socială alimentează inovația, contrar mitului geniu izolat

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

În data de 6 octombrie 2026, ora 18:58, la București, a avut loc o masă rotundă dedicată dinamicii ecosistemelor creative, organizată în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026. Evenimentul, denumit „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, s-a desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară și a adunat voci cheie din domeniile artei, educației și tehnologiei.

Tema centrală a discuțiilor a fost capacitatea României de a converti potențialul creativ existent într-o structură sustenabilă, capabilă să sprijine artiștii și industriile aferente pe termen lung.

Subiectele abordate au inclus impactul inteligenței artificiale asupra gândirii critice, interacțiunea dintre creația umană și tehnologie, precum și mecanismele de finanțare culturală și acces pe piețele globale.

Moderatoarea sesiunii, Marlene Herberth, curator RCW și coordonatoare pentru cultură și educație la Biserica Evanghelică C. A. din România, a inițiat dialogul, care a fost deschis formal de Mirabela Grădinaru. Prima Doamnă a subliniat importanța susținerii sectorului creativ, evidențiind eforturile artiștilor, designerilor, antreprenorilor și meștesugarilor care reușesc să creeze proiecte de valoare chiar și cu resurse financiare limitate.

Ea a accentuat necesitatea unei colaborări strânse între diverse domenii, instituții statice și comunitățile locale, considerând că creativitatea nu se maturizează în izolare, ci prin conexiuni și schimbul de idei.

Primul segment al dezbaterii s-a concentrat asupra fundamentelor educaționale și rolului inteligenței artificiale în formarea tinerilor. Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a susținut că construirea unei Românii creative trebuie să aibă rădăcini adânci în primii ani de școlarizare.

El a criticat modelul educațional actual, orientat spre memorare și reproducere, argumentând că tehnologia trebuie privită ca un instrument auxiliar, nu ca un substitut al gândirii critice și al educației umaniste.

Tehnologia a întâlnit arta!

Costreie a propus schimbarea paradigmei sociale, afirmând că copiii sunt nativ creativi, dar sunt adesea „înregimentați” de sistem.

El a avertizat că, dacă inteligența artificială nu este tratată corect, riscăm să standardizăm excesiv modurile de De asemenea, a pledat pentru ca universitățile să renunțe la statutul de simple „fabrici de diplome” și să se transforme în industrii creative, colaborând activ cu sectorul privat.

Conversația a evoluat apoi spre intersecția dintre tehnologie și artă. Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, a oferit o perspectivă optimistă, sugerând că AI nu este un adversar pentru industriile creative. Dimpotrivă, automatizarea poate pune în valoare experiențele umane care rămân greu de standardizat, cum ar fi manufactura, interacțiunea interpersonală directă și intensitatea emoțională. Andrei Cozlac, artist vizual, curator pentru New Media District la RCW și profesor la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, a analizat modul în care inteligența artificială redefinește creativitatea.

El a insistat asupra urgenței de a pregăti copiii pentru o lume dominată de tehnologie, propunând educația și păstrarea libertății de experimentare în locul respingerii instrumentelor noi.

Cozlac a concluzionat că AI reprezintă o etapă evolutivă, iar cheia stă în antrenarea riguroasă a gândirii critice la vârste frage.

Ultima parte a evenimentului a abordat tranziția de la succesul individual la integrarea pe scenele internaționale.

A fost recunoscută realitatea că profesioniștii români – designeri, regizori, muzicieni – ajung pe piețele străine, dar acest lucru se realizează adesea prin efort personal, în absența unui sistem de suport coerent.

Ioana Ciolacu, designer, curator al Romanian Fashion Week și președinte Romanian Fashion Council, a împărtășit experiența sa personală, legând educația alternativă de tip Waldorf, care i-a oferit autonomie și libertate de alegere de la vârstă fragedă, cu accesul ulterior la competiții internaționale și practici din moda profesională.

Andrei Boncea, producător de film și președinte al Alianței Producătorilor de Film, a completat imaginea discutând modul în care inteligența artificială reconfigurează profesiile creative și fluxurile de muncă ale artiștilor, subliniind necesitatea adaptării continue la noile instrumente tehnologice.