Corveta română primește sistem rachet turcesc netestat în luptă, în loc de cel american

Această navă, construită în Turcia, a fost cumpărată în regim de urgență pentru

Decizia privind dotarea cu sisteme de apărare antiaeriană a celei mai recente nave de luptă din flota navală a României a suferit o schimbare fundamentală, contrar așteptărilor create anterior. În loc să primească lansatorul vertical cu rachete americane Evolved Sea Sparrow (ESSM), promisiunea făcută public de conducerea Marinei, corveta va fi echipată cu un sistem turcesc aflat încă în stadiile incipiente de integrare navală. Această informație a fost confirmată de multiple surse militare care au vorbit pentru HotNews, subliniind că tranziția nu este simplă, ci reflectă o abordare pragmatică dictată de urgență și compatibilitate tehnică.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Nu este rolul presei să judece proveniența geografică a tehnologiei militare achiziționate de Armata României. De fapt, independența editorială este garantată printr-o regulă strictă: când redacția vizitează uzinele producătoare, cheltuielile de deplasare sunt suportate integral de publicație, nu de firmele de armament. Astfel, originea armamentului rămâne o decizie a conducerii militare, însă logica din spatele alegerii este o chestiune de interes public. Cetățenii au dreptul să înțeleagă dacă reconstrucția pieciorală a Marinei Naționale respectă criteriile de eficiență și performanță.

În cazul specific al corvetei comandate din Turcia, înlocuirea planului inițial de a monta rachete americane cu un dispozitiv de concepție turcească nu reprezintă o simplă schimbare de furnizor. Ea constituie un test al modului în care România își reconfigurează capacitatea navală. Conform informațiilor obținute de la ofițeri militari care au solicitat anonimatul din cauza sensibilității subiectului, Armata ia în calcul achiziționarea unui sistem de lansare verticală (VLS) și a rachetelor antiaeriene asociate, ambele de origine turcească, pentru corveta ușoară Hisar 261 Cam. Roman.

Această navă, construită în Turcia, a fost cumpărată în regim de urgență pentru a acoperi un gol operațional critic, pe care România nu a reușit să îl soluționeze timp de zeci de ani din lipsa voinței politice și a investițiilor necesare. Costul total al navei a depășit suma de 223 de milioane de euro. Contextul în care se produce această schimbare este esențial: planul inițial al Forțelor Navale prevedea dotarea corvetei cu rachetele americane ESSM, considerate superioare ca performanță. Această intenție a fost confirmată încă din anul 2025 de viceamiralul Mihai Panait, șeful Marinei, într-un interviu acordat HotNews.

La acea vreme, ofițerul a precizat că proiectul pentru clasa Hisar includea montarea unui lansator vertical destinat rachetelor ESSM, indicând acest tip de armament ca o variantă viabilă și pentru alte nave din flota navală. Scopul strategic era ca ESSM să devină „racheta antiaeriană standard” pentru Marină, urmând modelul deja implementat cu racheta antinavă NSM, care a devenit standardul pentru lupta anti-navă. Totuși, situația s-a modificat semnificativ la un an distanță. În luna iunie a anului 2026, Forțele Navale au preluat fizic din Turcia corveta ușoară Hisar, botezată 261 Cam. Roman.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat atunci că, după sosirea în țară și finalizarea procedurilor până la sfârșitul anului curent, nava va fi înarmată cu rachete antinavă, un tun antiaerian cu calibrul de 35 mm, dar și cu sisteme de lansare verticală și rachete antiaeriene. Bugetul alocat pentru întregul program de achiziție a acestor sisteme de armament este de 42 de milioane de euro. Sursele din structurile militare susțin acum că, pentru această corvetă turcească, se optează pentru un sistem de lansare verticală și rachete interceptoare tot din Turcia, motivarea principală fiind urgența operațională.

Conform datelor publice oferite de producătorul navei, ASFAT

Logica tehnică sprijină această alegere: integrarea unui sistem turcesc, deja conceput pentru nava din clasa Hisar, permite o implementare mai rapidă, fără necesitatea unor modificări majore la structura navei. Mai mult, acest sistem se potrivește perfect cu sistemul de management al combaterii (CMS) de tip Advent, de origine turcească, deja instalat pe corvetă. Pe de altă parte, adoptarea unui sistem american cu rachete ESSM ar fi impus o achiziție de lungă durată, supusă aprobărilor de la Washington, și o integrare tehnică mai complexă cu sistemele existente ale navei.

Reprezentanții oficiali ai Forțelor Navale au transmis că procedura de achiziție publică este abia în faza de inițiere și că sistemul final va fi stabilit doar în cadrul contractului de achiziție publică. Sistemul turcesc vizat este lansatorul vertical MIDLAS VLS, combinat cu rachetele antiaeriene Hisar-D RF, ambele produse de compania turcă Roketsan. Până în acest moment, Ministerul Apărării Naționale nu a comentat public această schimbare, iar presa de specialitate din România nu a relatat nimic despre prezența acestor sisteme turcești. Singura mențiune publică a apărut într-o publicație de nișă din Polonia, care a dezvăluit că nava turcească cumpărată de România va primi în dotare sistemul Midlas VLS și rachetele Hisar-D.

Clasa Hisar a fost proiectată și construită conform specificațiilor Marinei Turcești, care utilizează predominant sisteme proprii de rachete, senzori și lansatoare. Pentru această clasă de nave, sistemul VLS considerat nativ este tocmai Midlas VLS, echipat cu rachete Hisar-D de la Roketsan. Analizând o serie de imagini ale machetei navei, când aceasta era încă destinată Marinei Turcești, HotNews a identificat că, în varianta de echipare integrală, nava prezenta un lansator vertical cu opt celule, amplasat în partea centrală.

Cu toate acestea, la expoziția militară BSDA de la Râmnicu Vâlcea din acest an, la standul constructorului turcesc ASFAT, a fost prezentată o machetă a corvetei ușoare Hisar, pictată în culorile Forțelor Navale Române și configurată în varianta completă, cu toate sistemele de armament. Pe această machetă, în centrul navei, era montat un lansator vertical cu doar patru celule. Interogați de reporterii HotNews despre tipul de VLS prezent, reprezentanții ASFAT au Atât lansatorul MIDLAS, cât și rachetele Hisar-D RF sunt produse dezvoltate recent de industria militară turcă, dar care nu au beneficiat încă de o integrare extinsă în operațiuni reale. Pe hârtie, Hisar-D RF și ESSM sunt comparabile ca concept: ambele utilizează capete de ghidare radar active și promit capacitatea „fire-and-forget”, eliminând necesitatea ca nava să mențină ținta iluminată până la impact.

Diferențele esențiale apar la capitolul maturitate operațională și rază de acțiune.

Racheta ESSM este în producție din 2004 (Block 1) și 2020 (Block 2), fiind operată de peste 15 marine NATO și aliate. Raza sa declarată este de 50 de kilometri sau chiar mai mult. În practică, o rază operațională mai mare oferă navei o marjă de manevră suplimentară, permițând lansarea unor rachete de apărare suplimentare în cazul în care interceptările inițiale eșuează. Pe de altă parte, Hisar-D RF a realizat prima interceptare reușită a unei ținte aeriene reale abia pe 15 august 2025. Raza sa de acțiune variază, în funcție de surse, între 25 și „peste 40 de kilometri”, semnalând faptul că sistemul este încă foarte tânăr și că datele publice disponibile nu sunt încă consecvente.

Interogați de HotNews despre această schimbare de plan, de la ESSM la sistemele turcești Midlas și Hisar-D, reprezentanții Forțelor Navale au evitat o confirmare sau o infirmare directă. Ei s-au limitat la a declara că pregătesc o achiziție publică pentru sistemul de rachete, iar alegerea finală va fi stabilită în cadrul contractului de achiziție publică. „Instalarea și integrarea acestuia se află în responsabilitatea producătorului navei, ASFAT Turcia”, au precizat oficialii marinei, transferând astfel responsabilitatea tehnică către constructorul străin.