Bateriile de stocare vor trebui înlocuite în jurul 2030, avertizează Transelectrica

Prima generație de baterii industriale?

Bateriile de stocare a energiei pe care le folosim astazi vor necesita înlocuirea în jurul anului 2030, așa ce a declarat Virgiliu Ivan, director general al Centrului Național de Dispecerat Energie (DEN) la Transelectrica, în cadrul conferinței „GET ALIVE! 2026 - BESS” organizată de Alive Capital la Sala „Carol I” a Bibliotecii Universitare Centrale din București.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Evenimentul a adunat investitori, dezvoltatori de proiecte, reprezentanți de instituții financiare și specialiști tehnici cu scopul de a analiza tot ciclul de viață al unui proiect de stocare – de la fază de dezvoltare până la exploatarea comercială.

Conform lui Ivan, bateriile actuale au o durată de viață reală de aproximativ cinci ani. La acea perioadă, performanța și capacitatea lor încep să degradeze semnificativ, ceea ce face necesară înlocuirea pentru a menține eficiența și fiabilitatea rețelei electrice. El a subliniat că nu e suficient să înlocuim doar bateriile vechi cu unele noi. Va trebui să reconsiderăm complet nivelul și tipul de facilități de stocare pe care le utilizăm.

Sistemele actuale reprezintă prima generație de baterii industriale.

Pe măsură ce sunt exploatate, vor apărea nevoi de îmbunătățiri – care vor veni atât de la dezvoltatori, cât și de la investitori și operatorii de rețea.

Un punct esențial pe care l-a evidențiat Ivan este necesitatea de a orienta investițiile către facilități de stocare cu capacități „Grid-Forming” – echipamente de electronică de putere care acționează ca surse de tensiune și contribuie la stabilizarea rețelei electrice. Totuși, a clarificat că o baterie cu această funcționalitate nu rezolvă automat toate cerințele tehnice și operative ale rețelei. Trecerea la această tehnologie nu este o soluție universală, ci o componentă necesară în cadrul unei strategii mai largă de modernizare a infrastructurii energetice.

Pe lângă aspectele tehnice, Ivan a abordat și problema educației și cercetării în sectorul energetic.

Fără cadru legislativ și financiar?!

A afirmat că o preocupație majore este lipsa de investiții adecvate în cercetare și formare.

Pentru a depăși această limitare, ar fi necesară o intervenție legislativă de nivel primar: toate companii energetice să allocate părți din bugetele lor pentru activități de cercetare.

Această măsură ar permite crearea de parteneriate cu universitățile și școlile, facilitând transferul de cunoștințe și dezvoltarea de specialiști locali.

El a avertizat că, în lipsa unui astfel de cadru legislative și financiar, România va rămâne dependență de tehnologii importate, în loc să dezvolte expertiză internă. „Fără cercetare, vom termina să cumpărăm tehnologie în loc să o dezvoltăm, și vom rămâne supuși statele care investește în inovație”, a declarat Ivan, subliniând riscul de a deveni simpli consumatori de soluții străine, în loc de producători de cunoștințe și tehnologii proprii.

Conferința „GET ALIVE! 2026 - BESS” a servit ca platformă de dialog între toate părțile interesate din sectorul de stocare de energie. A evidențiat nu doar provocările tehnice legate de ciclul de viață al bateriilor, ci și dimensiunile sociale, educative și de politicii publice care trebuie să acomodeze tranziția către un sistem energetic mai rezilient și autónom.

Discuțiile au acoperit aspecte de la selecția tehnologiilor adecvat până la mecanismele de finanțare și formarea cadrului uman – reflectând complexitatea tranzitiei energetice în contextul cerințelor crescute de stabilitate și durabilitate ale rețelei nationale.

Prin intermediul acestor intervenții, Virgiliu Ivan a pus accent pe necesitatea unei abordări integrate: să combine progresul tehnologic cu investiții în educație și cercetare. Scopul este ca România să nu urmeze pasiv tendințele globale, ci să contribuie activ la modelarea viitorului energetic al continentului. El a concluzionat că, fără o bază solidă de specialiști instruiți și fără o politică clară de sprijin pentru inovație, orice efort de modernizare al infrastructurii de stocare va rămâne superficial și nesustenabil pe termen lung.