Absurd la Bistrița: Părinți revoltați că și alți copii iau nota 10. Goana după medii transformă școala în câmp de luptă

Vânătoarea de note și teroarea mediei 9,49!

Nota maximă, care ar trebui să fie motiv de bucurie, a devenit, paradoxal, un măr al discordiei în școlile din Bistrița. Conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Bistrița-Năsăud trage un semnal de alarmă după ce instituția a fost asaltată de reclamații cel puțin bizare.

Ultimele știri

Barbu la Agricultură: despăgubiri pentru secetă și credite la 1,95%PSD vizează indexarea pensiilor și scutirea de CASS pentru mame și veteraniPiloții români doborâd două drone deasupra Mării NegreIlie Bolojan explică votul PNL pentru Guvernul Niculescu și trecerea în opoziție

Vasile Șteopoaie, inspectorul școlar general, a povestit recent la Sângeorz TV despre presiunea incredibilă exercitată de unii părinți, care nu mai acceptă ca și alți elevi să fie la fel de buni ca propriii copii.

„De ce fiica mea nu a luat singura notă de zece? De ce au luat și colegii ei?”, este una dintre întrebările care l-au lăsat mască pe șeful ISJ. Pentru oficial, o astfel de abordare sfidează orice logică pedagogică și arată o degradare a relației dintre familie și școală. Șteopoaie observă o schimbare radicală de mentalitate: dacă în generațiile trecute elevul își asuma eșecul, astăzi vina este aruncată exclusiv în spatele profesorului. Mai grav, acesta susține că oricine, indiferent de pregătire, se simte acum îndreptățit să dea lecții sistemului de învățământ, transformând reclamația într-un sport național.

Fenomenul nu este limitat la județul Bistrița-Năsăud, ci pare să fie o boală cronică a sistemului românesc.

Violeta Estrella Bontilă, directorul Colegiului Național „C. D. Loga” din Timișoara, avertiza încă din noiembrie 2025 că goana după cifre îngroapă educația reală.

În viziunea multor părinți, un 10 obținut fără efort sau fără a înțelege materia este mai valoros decât o notă mai mică, dar corectă.

Care sunt noile standarde de evaluare?

Diploma a devenit un accesoriu de mândrie socială, un instrument de „estetică” în fața cunoscuților, în timp ce analfabetismul funcțional crește nestingherit în spatele acestor medii umflate.

Situația capătă accente dramatice în liceele de elită din Capitală. Andreia Bodea, directorul Colegiului Național I.

L. Caragiale, a descris scene de-a dreptul șocante: elevi care fac crize de nervi și se tăvălesc pe jos din cauza unei note de 9.

Într-un sistem unde o medie de 9,49 este privită ca un eșec catastrofal, presiunea psihologică asupra adolescenților devine insuportabilă, transformând anii de școală într-o „vânătoare” continuă și epuizantă.

Pentru a pune capăt subiectivismului și presiunilor, Ministerul Educației mizează pe schimbări legislative profunde. Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP) 2024, din anul școlar 2025-2026 vor intra în vigoare noi standarde de evaluare. Acestea vor reglementa strict modul în care sunt acordate notele, calificativele și rapoartele de progres, orice abatere de la aceste criterii fiind considerată abatere disciplinară pentru cadrele didactice.

Articolul 101 din ROFUIP stipulează că, începând cu septembrie 2025, notarea se va face exclusiv pe baza „standardelor naționale de evaluare” elaborate de centrele naționale specializate pentru fiecare profil în parte, de la cel teoretic la cel tehnologic dual. Mai mult, Ministerul a pregătit deja terenul pentru ciclul primar și gimnazial, oferind ghidaje clare pentru aplicarea acestor standarde (SNE) până în anul școlar 2026-2027. Miza este una uriașă: transformarea notei dintr-un motiv de scandal într-o oglindă reală a competențelor elevului.